BIO-BIBLIOGRAFIE

LlVIU MĂŢĂOANU. Poet. Realizator TV.

E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. 

Blog: liviumataoanu.wordpress.com

S-a născut la 14 ianuarie 1968 în Câmpulung Muscel (Argeş).


După absolvirea liceului în oraşul natal, Câmpulung Muscel, urmează cursuri de istorie şi îşi obţine licenţa la Universitatea Bucureşti, în 1999.
A frecventat următoarele cenacluri literare: Litere şi Cafeneaua Critică din cadrul Facultăţii de Litere (Bucureşti), SIND (Piteşti) şi Mihai Moşandrei (Câmpulung Muscel).

Debutează publicistic, în 1991, cu poeme în revista Calende.
Debut editorial, în 1994, cu volumul 
Pauză de o ţigară (Editura Calende).

Colaborează la reviste literare, ziare, posturi de radio şi televiziune: Calende, Cronica, Contemporanul, Orizont, Longitudini, Radio France International, Gazeta de Muscel, Radio Orion Muscel, Muscel TV., Argeș, Conta, Sintagme Literare, Algoritm literar, Literadura, Poem Café. Apariţii la diferite posturi de radio şi televiziune din ţară.
După debut, publică 
Despărţirea de cotidian (Editura Paralela 45, 1997), în colaborare cu Sorin Durdun, Dragoş Popescu, Florentin Sorescu; 

Împreună cu alți membri SIND: Plagiator (Editura Paralela 45, 1998) și 

Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000 - antologie).      

Alte volume: 

Umbra personajului (Editura Paralela 45. 1999), 

Poeme urbane (Editura Digitală, 2015, ediție electronică),

Deasupra lui Hans (Editura Paralela 45, 2016).

Este prezent (două pagini) în dicţionarul Scriitori români din anii ’80 – ’90, coordonator Ion Bogdan Lefter (Editura Paralela 45, 2001).

Selectează textele şi îngrijeşte antologia Poemul cu 1000 de feţe (cu S. Durdun, Editura Paralela 45, 2001).

În volumul omagial Mihai Moşandrei – Evocări pentru eternitate (Editura Larisa, 2014), este prezent cu un text-portret al poetului.

Alte apariții editoriale în: Almanah Sintagme literare – 2016 (Editura Eurostampa, 2016), 

#Rezist! Poezia (Editura Paralela 45, Pitești, martie 2017; antologie de poezie alcătuită de Cosmin Perța),

Antologie – Poetica (Editura Dionysos, 2018; antologie de poezie alcătuită de Christian W. Schenk).

 

   Este deţinătorul următoarelor premii: „Premiul Special al Juriului”, Tabăra Naţională Studenţească de Creaţie Literară (1993), „Premiul Revistei «Contemporanul - Ideea Europeană»” la Festivalul de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” (Târgovişte, 1993), „Premiul Special al Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Argeş” (1994), „Premiul de Onoare al «Societăţii pentru Ştiinţă, Artă şi Literatură Negru Vodă» (1998). De mai multe ori a primit „Premiul «Fundației Culturale I. D. Țicăloiu» (din 1998 până în 2002, Germania). Mai mulţi ani a fost realizator de emisiuni culturale la „Muscel TV”. Preşedintele „Cenaclului Mihai Moşandrei” din Câmpulung Muscel. 

 


       Despre poezia autorului au formulat opinii critice: Al. Cistelecan – „
Doi musceleni” (Luceafărul, nr. 12/1995); Dan-Silviu Boerescu – „În căutarea poeziei” (Luceafărul, nr. 12/1995); Peter Quince – „Trei debutanţi” (Euphorion, nr. 3/1995); losefina Batto – „Generaţia '90 între tăgadă şi credinţă” (Echinox, nr. 6-7-8/1995); Anamaria luga – „Dicţionar supliment. Generaţia nouăzeci” (Echinox, nr. 10-11-12/1996), Arion Movilă – „Nu cunosc nici un mucos” (Timpul, nr. 9/1997); Marian Barbu (în Săgetătorul, supliment literar-artistic al ziarului Argeşul, nr. 16/1997); Adrian Alui Gheorghe – „Cartea de poezie” (Argeș, nr.1/ 415/ ianuarie 2017), Nina Vasile, ş.a.
      

 

Referinţe critice:

       „Liviu Măţăoanu face contrabandă cu melancoliile şi îşi ascunde predispoziţia reflexivă într-o scriitură aparent dezlânată şi ostentativ dezarticulată, mizând pe efectul în răspăr al devierilor parentetice şi al inconsistenţei colocviale a discursului. Scriitura lui uzează şi abuzează de tehnici de înşelare, simulând incongruenţa doar spre a tensiona coerenţa şi lăfăindu-se în sporovăială ca într-un costum prea larg al rigorii meditative.”

(Al. Cistelecan, Luceafărul, nr, 12/1995).
      

Textele sunt supuse elongaţiilor tehnicilor versului proiectiv, întrerupte, reluate în contrapunct, intersectate, disciplinate de o ortografie specială, sugerând respiraţia, alcătuind de fapt poemul unui poem în chiar momentul elaborării sale. Axele acestei arte poetice, aparent paradoxale, sunt sincronizate după poetici anglofone, cu începutul în grupările de la Black Mountain conduse de Charles Olson, Robert Duncan şi Robert Creeley.”

(Marian Barbu, Săgetătorul, supliment literar-artistic al ziarului Argeşul, nr. 16/1997)
      

Forma prin care [Liviu Măţăoanu] îşi exprimă ideile este aceea a poeziei versificate care, prin apelul la sintaxa frântă, redă succesiunea rapidă de gânduri ce are iniţial un punct de referinţă comun. Acest punct de referinţă e mutat continuu, accentul căzând pe diferite concepte pe care eul încearcă să le explice. Dialogul instituit între eul liric şi eul interior aduce în prim plan concepte filosofice precum: adevăr, timp, realitate. Modalitatea în care sunt abordate relevă criza unei conştiinţe care se vede confruntată cu un pseudo-adevăr, cu o pseudo-realitate şi cu sentimentul apăsător al scurgerii ireversibile a timpului.”

(losefina Batto, Echinox. nr. 6-7-8/1995).

 

Între vis şi realitate, singurătate şi omniprezență vâscoasă, într-o asurzitoare discreție autorul recuperează sensul propriei existenței trăită oarecum fragmentar într-o lume aproape lipsită de metafore. Proiectul poetic al lui Liviu Mățăoanu pare derulat din combinarea infinită a câtorva stări afective - tot aşa cum un copil dezvoltă în ecranul calculatorului jocul nesfârşit.”

(Călin Vlasie despre Umbra personajului, 1999).

 

Această târzie descoperire a poeziei lui Liviu Măţăoanu reprezintă, însă, o surpriză dintre cele mai plăcute, avem de a face cu un poet matur, format, încăpăţînat să fie el însuşi, neatent la vocile poetice din jur, credibil. Poemele din volumul «Deasupra lui Hans» au un aer de teatralitate, o mişcare de măşti care nu vor să ascundă, ci să sporească posibilităţile fiinţei umane de a se multiplica la nesfîrşit.”

(Adrian Alui Gheorghe  - Argeș, nr. 1/ 2017).

 

 

Uniunea Scriitorilor Pitesti © 2015 Toate drepturile rezervate

We use cookies to improve our website. Cookies used for the essential operation of this site have already been set. For more information visit our Cookie policy. I accept cookies from this site. Agree