BIO-BIBLIOGRAFIE

Născut la 12.XI.1944, Ioneşti, com. Petreşti, Dâmboviţa

prozator, publicist

După liceu („Vladimir Streinu” din Găeşti, 1963), urmează cursurile Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institututlui Pedagogic Bucureşti (1965-1968). Licenţiat al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institutului „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1982). Profesor de desen la Gura Şuţii, Găeşti, Târgovişte. În 1994 înfiinţează Ed. Pandora-M. Pentru prima dată în România, această editură publică ediţii bilingve din Shakespeare. Debut publicistic cu povestirea „Motorul” în ziarul „Secera şi ciocanul” (1962). Colaborează la „Secera şi ciocanul”, „Reeducarea minorilor”, „Contemporanul”, „Dâmboviţa”, „Litere” (redactor asociat), precum şi la revista „Fotografia” cu texte de teorie, critică şi istorie a fotografiei. Expoziţii personale şi colective de pictură. Participă cu lucrări de artă fotografică la saloane şi concursuri interne din Târgovişte, Bucureşti, Oradea, Braşov, Botoşani, Sibiu, precum şi la saloane internationale. În 1986 obţine două medalii de aur la Salonul „Fotosport” – Reus-Spania şi, în 2010, la acelaşi salon internaţional, Medalia Salonului şi Trofeul Comitetului Olimpic Internaţional. Debut editorial în 1988 cu „Cioara şchioapă”, roman în care abordează simbolul, insolitul, grotescul, bizarul. În 2001 puublică volumul „Quatrocente”, „un fals jurnal despre o falsă memorie”. Urmează, în 2007, „Nastasia, un amor de aproape un an”, roman în care „ironic cu sine până la capăt, naratorul înclină să vadă femeia personaj de reflux şi numai aparent de flux deziderativ, deoarece o percepe în dizarmonie cu ordinea”. „În liniştea lecturii solubile, recomandăm un vizionar paradoxal, singur, exigent” (H. Zalis). În 2008 apare „Meşterul de oglinzi” (ediţie revăzută şi adăugită a cărţii „Quatrocente”) şi „Jurnalul de la Marcona”. Apoi „O iubesc enorm, Domnule judecător” (2009), în care apar îmbinate textualismul, spiritul satiric, ludicul, apetenţa parodică, ironia, bonomia, dramatismul, biografismul, oralitatea, coloc­vialitatea, derizoriul, comicul, absurdul, misticismul. În 2011 publică romanele „Al treilea picior” şi „Haralamba”. A mai întocmit şi editat, la editura proprie, Pandora – M, miniantologiile de maxime, proverbe, şi zicale: „Cartea bogatului – Cartea săracului” (2005); „Dragostea – Gelozia – Ura” (2005); „Femeia – Bărbatul şi Amantul” (2004); „Cartea prostului – Cartea Înţeleptului” (2004); „Dragostea ce arde ca un foc” (2003). Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Premiul „Ion Ghica” pentru jurnal – „Jurnalul de la Marcona” (2008); Premiul „Radu Petrescu” pentru roman – „Nastasia, un amor de aproape un an”, (2009); Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru roman – „O iubesc enorm, Domnule Judecător” (2010) şi Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru roman – „Al treilea picior” (2012). Este membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008).

 

Scrieri

Cioara şchioapă. Târgovişte, Ed. Pandora – M, 1998; Quatrocente. Piteşti, Ed. Paralela 45, 2001; Nastasia, un amor de aproape un an. Bucureşti, Ed. Trei, 2007; Meşterul de oglinzi. Bucureşti, Ed. Trei, 2007; Jurnalul de la Marcona. Târgovişte, Ed. Marcona, 2008; O iubesc enorm, Domnule Judecător. Piteşti, Ed. Paralela 45, 2009; Al treilea picior, Bucureşti, Ed. Trei, 2011; Haralamba. Bucureşti, Ed. Trei, 2011; Jurnalul de la Marcona, Colecţia Opera Omnia – romanul de azi, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2012; Spovedania. Târgovişte, Ed. Pandora-M, 2013; Oglinzi zgâriate, Bucureşti, Ed. Trei, 2014; Gumelniţa, Bucureşti, Ed. Trei, 2014; Jurnalul de la Marcona. Însemnările, Bucureşti, Ed. Trei, 2015;

 

Antologii

Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007, p. 145-159.

 

Referinţe

Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 1999, pag. 154-155; Petrescu, Victor, Scriitori şi publicişti dâmboviţeni 1900-2004. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2005, pag 128; Zalis, Henry. O istorie condensată a literaturii române 1880-2000, Târgovişte, Ed. Bibliotheeca, 2007, pag 522-524; Enciclopedia oraşului Târgovişte, ed. a II-a, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2012, p. 306; George Toma Veseliu, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2016; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 74-82.

 

Cristea, Tudor Morala textului, Revista dâmboviţeană, 13 febr. 1999, pag. 6; Lumea cărţilor. Cioara şchioapă, Modus dicendi, mart. 1999, pag 12 -13; Vlad, Mihail, Noutăţi editoriale. Ion Mărculescu „Cioara şchioapă”, Dâmboviţa, 25 ian. 1999, pag 4; Cristea, Tudor. Un cioranian, Litere, nr. 1, ian. 2001, pag. 22-24; Cristea, Tudor, Memoria şi textul, Litere nr. 5 (14), mai 2001, pag. 8-10; Stan, Mihai. Ion Mărculescu. Interviu, Litere nr. 4 (37) apr. 2003, pag. 22-24; Bineaţă, Margareta. Între tragic şi băşcălie, Litere nr. 9(90), sept. 2007, pag. 11-12; Zalis, Henry. Scrisul unui autor surprinzător, Convorbiri literare, iulie 2007, nr. 7(139), pag. 522-524; Lilea, Radu. Cum vă place, 7 Plus, 23 iun. 2007, pag. 10; Agopian, Ştefan. 3 de la Trei, 24 Fun, 8-14 iunie 2007, pag. 13; Veseliu, T. G. Un roman al sexului, Impact, nr. 330, 19 iunie – 2 iulie 2008, pag 5; Ionel, Nicolae. Muntele din fărâme, Litere nr. 2(95), feb. 2008, pag 25-27; Bineaţă, Margareta. Jurnalul de la Marcona sau vocaţia mizantropiei, Litere nr. 7-8 (112-113), iulie-aug. 2009, pag. 12-14; Ionel, Nicolae. Viaţa mea e un roman, Litere nr. 11-12 (116-117) nov.-dec. 2009, pag 22-24; Ionel, Nicolae, Oameni de tinichea, Litere, nr. 3(132) martie 2011, pag 24-25; Bineaţă, Margareta, Arta reinventării, Litere, nr. 9-10(150-151) septembrie-octombrie 2012, pag 23-25.

 

 

Opinii

Jurnalul de la Marcona” are aerul că introduce în intimitate derizoriul, îl pune în legătură cu cele mai simple impresii. Convorbiri cu rude, cu vecini păstrează în fibra lor un gen de minimalism. Ascendenţa lui poetică, non-moralizatrare, hazlie, pusă în scenă ca o badinerie de pastel va plăcea – complace orice incursiune la adăpost de scandaluri. Ion Mărculescu ştie să construiască digresiv pe file de calendar, după ce s-a asigurat că dispune de varietate anecdotică şi flux explicativ. Rămâne în chenar, în surdină, o poveste cât patru-cinci silabe, uşor de adunat apoi în propoziţii. Nu am o explicaţie specială pentru menţiunea din titlu „Geneza”. Ca şi Cel de Sus, demiurgul pământean intenţionează o urmare. Restul este tăcere. Ca om înzestrat pentru simplitate în elementele de sensibilizare, autorul are suficiente resurse să scoată din amănunte anodine o nouă scriere dedicată chiar lor. Principiul unificator rezidă în câteva elemente de excelentă autoportretistică. (Henri Zalis)

 

Micul roman erotic adolescentin se dovedeşte, în acest sens, insuficient. Este apoi, prea multă afectare lirico-filozofică. O formă a acestei afectări este permanentul dialog – care cedează uneori locul unor referiri umorale – cu prezumtivul critic raţionalist („criticul meu”, zice I. Mărculescu), care i-ar cenzura afirmaţiile justificat-aberante sau limbajul prea frust. Se adaugă, pe acest fond, o dorinţă lesne sesizabilă de epatare, prin supralicitare asociativă sau lexicală. Toate acestea strecoară note false într-un discurs, altminteri, substanţial şi bine susţinut. Poate de aceea partea cea mai agreabilă din carte (pata ei de lumină, aş zice) rămâne micul roman epistolar strecurat printre pagini. Justifică el, ca eşantion de viaţă, suferinţa întreagă a supravieţuirii şi a memoriei? Justifică epura sa literară latura neagră, ironică, ludică, funambulescă şi, nu rareori, cinică a textului? Greu de spus. Dincolo de orice, „Quatrocente” adânceşte imaginea unui moralist de speţă tragică (dar şi pe aceea de pamfletar care suferă de generalitatea şi chiar de absenţa obiectului) pe care o conturase, ferm, prima carte. (Tudor Cristea)

Romanele lui Ion Mărculescu („Cioara şchioapă”, „Nastasia, un amor de aproape un an”, „Jurnalul de la Marcona”, „O iubesc enorm, domnule judecător”, „Meşterul de oglinzi” sau „Al treilea picior”) mizează pe o formulă narativă inedită, având structura unor tablete în care autorul vorbeşte, după propria-i mărturisire, „despre tot şi nimic”, îmbinând umorul, ironia, sarcasmul, cu reflecţia filozofică şi meditaţia amar-resemnată. Nu face excepţie de la regulă nici „Haralamba”, a patra carte din ciclul romanesc mai amplu „Jurnalul de la Marcona”, publicată anul acesta la Ed. „Trei”. [...]Mărculescu ştie mai tot timpul să găsească vorba de duh potrivită cu subiectul abordat, să surprindă peisaje inedite pe cărările narative îndelung bătătorite în scrierile sale. (Margareta Bineaţă)

 

Al treilea picior” nu este o carte frumoasă în accepţiunea curentă. Această afirmaţie nu trebuie înţeleasă peiorativ oricât de puţin. Când afirmăm despre o carte că e doar frumoasă, ea poate fi inofensivă sau într-un caz mai rar exemplară, datorită unui stil sau unui gen bine delimi­tat. Avem de data aceasta de-a face cu o proză de tectonică mai apar­te, prezentând o combinaţie de armonie şi dizarmonie, de organizare şi haos, de zone mai liniştite şi altele de catastrofă, de porţiuni de triumf al formei, dar şi de recădere în amorf. Prin urmare, s-ar cere cu îndreptăţire a fi valorizată estetic şi nu plasată într-o zonă exclusă a limbajului. În „Al treilea picior”, urâţenia se prezintă ca semnul burlesc sau polemic al neajunsului moral şi prinde chip printr-o voinţă ar­tistică de traumatizare a realităţii sensibile. (Niculae Ionel)

 

Uniunea Scriitorilor Pitesti © 2015 Toate drepturile rezervate

We use cookies to improve our website. Cookies used for the essential operation of this site have already been set. For more information visit our Cookie policy. I accept cookies from this site. Agree