Categories 1 Layout

Nicolae Oprea s-a născut la 3 iulie 1950 în com. Sârbii Măgura, jud.Olt, în familia lui Ilie şi Floarea Oprea. După studiile liceale începute la Piteşti şi încheiate în 1968 la Liceul “George Bariţiu” din Cluj, a absolvit Facultatea de Filologie (1973) şi Facultatea de Filosofie (f.f., 1981) ale Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Şi-a dat Doctoratul în Filologie la aceeaşi universitate cu teza Ion D. Sârbu (1919-1989).

După o scurtă perioadă de redactor la revista Argeş şi, apoi, şomer ilegal, în anii 1974-1977 lucrează ca metodist cultural în Piteşti şi Costeşti. Mutându-se în Turnu Severin în 1977, ajunge profesor navetist în comunele Godeni, Pătulele, Căzăneşti, din jud. Mehedinţi. Între 1981-1984 – asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior din Piteşti; 1984-1989 – muzeograf la Oficiul pentru Patrimoniu Naţional al Muzeului Judeţean Argeş. Din mai 1989, redactor la revista Argeş, ales redactor şef în decembrie ’89.

În perioada 1990-1995, a fost redactor şef al revistei Argeş –transformată în Calende, în 1991. Din 1995 optează pentru cariera universitară. Şef al Catedrei de Limba şi Literatura Română în anii 2001-2008. Profesor universitar dr. la Facultatea de Litere – Universitatea din Piteşti, până în 2015; conducător de doctorat din 2005.

S-a format în redacţia revistei studenţeşti Echinox, unde a debutat în 1972 cu un eseu despre Şt. Bănulescu; redactor al revistei între 192-1974. A debutat editorial în 1993, cu o culegere omogenă de eseuri, Provinciile Imaginare – volum distins cu Premiul pentru debut în critică la Salonul Naţional de Carte din Cluj, 1993.

Preşedinte al Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România, membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005 până în prezent) şi în Comitetul Director (2009-2013).

Cărţi publicate:

Provinciile imaginare, Piteşti, Editura Calende, 1993,;

Alexandru Macedonski între romantism şi simbolism, Cluj, Editura Dacia,

1999;

Ion D. Sârbu şi timpul romanului, Piteşti, Editura Paralela 45, 2000, seria

Universitas;

Literatura română postbelică între impostură şi adevăr (coautor: Călin

Vlasie), Editura Paralela 45, Piteşti, 2000;

Opera şi autorul, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001,

Timpul lecturii. Selecţie de cronicar, Editura Dacia, Cluj, 2002,

Magicul în proza lui V. Voiculescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002,

Literatura “ Echinoxului”, Editura Dacia, Cluj, 2003;

Nopţile de insomnie. Opţiuni livreşti, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005;

Vasile Voiculescu – monografie, Editura Aula, Braşov, 2006;

Sinteze critice, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009;

Arte poetice româneşti, Editura Tiparg, Piteşti, 2011;

Poetul trivalent, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011;

Synopsis, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2013;

Cronicar întârziat, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013;

Ion D. Sîrbu şi timpul romanului, ed. revizuită, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2015;

Revanşa postumă, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2017;

Volum aniversar: Nicolae Oprea – 65 / Un critic exigent şi liber, ediţie îngrijită de Adriana Lazăr şi Dumitru Augustin Doman, Editura Tracus Arte, 2015;

Coautor în volume colective:

Coordonator al volumului Istoria literaturii române din perspectivă didactică, vol. I, Proza, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2001; Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice, coord. Gheorghe Crăciun, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1999; Un destin istoric: Biserica Română Unită, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Ed. Albatros, Bucureşti, 2000; Dicţionarul scriitorilor români, M-Q, vol. III, coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, Ed. Albatros, Bucureşti, 2001; Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, 2 vol., coord. F. Şindrilaru, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002; Dicţionarul scriitorilor români, R-Z, vol. IV, coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, Ed. Albatros, Bucureşti, 2002; Proza românească. Antologie de texte comentate, coord. G. Dinu, R. Ivăncescu, A. Popescu, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002; N. Steinhardt – Prin alţii, în postumitate, Ed. Helvetica, Baia Mare, 2002; 100 cei mai mari scriitori români, coord. M. Ghiţulescu, Ed. Lider + Ed. Star, Bucureşti, 2003; Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admitere, coord. N. Manolescu, G. Crăciun, M. Moţ, F. Şindrilaru, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004; Poezia românească. Antologie de texte comentate şi aprecieri critice, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006. The International Festival Days and Nights of Literature, Red. Publicaţiilor pt. Străinătate, Bucureşti, 2006; Limba şi Literatura. Repere identitare în context european / Language and Literature. European Landmarks of Identity, Ed. Universităţii din Piteşti, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010; Calitate în educaţie, o abordare pragmatică, Ed. Universităţii din Piteşti, 2009; Caietele Colocviului naţional „I.D.Sîrbu”, Ed. Universitaria Craiova, 2009; Nicolae Manolescu – 70, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2009; Perspectives contemporaines sur le monde médiéval, Ed. Tiparg, Piteşti, 2009, 2010; Generaţia ’80 văzută din interior - o istorie a grupării în interviuri de D. A. Doman, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2010; Paul Goma – 75. Dosarul unei iubiri târzii, coord. Flori Bălănescu, Ed. Eagle Publishing House, Bucureşti, 2010; O istorie a prozei şi dramaturgiei româneşti, vol.I-II, coord. F. Şindrilaru, Ed. Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca / Paralela 45, Piteşti, 2011; Al. Cistelecan sau bucuria exegezei, coord. I. Boldea, A. Pantea, Ed. Limes, Cluj, 2012; Antologia scriitorilor piteşteni, Ed. Tiparg, 2013; Şcoala prozatorilor târgovişteni – Receptarea critică, 2014, 2015, 2016, 2017 ş.a..

Ediţii îngrijite şi prefaţate: ed. îngrijită, prefaţă, note şi glosar: Iraclie Porumbescu, Amintiri, Ed. Dacia, Cluj, 1978, seria „Restituiri”; ed. îngr. şi postfaţă: Dumitru Ţepeneag, Înscenare şi alte texte, Ed. Calende, Piteşti, 1992; pref. la vol. Marieta Rădoi-Mihăiţă, Coincidenţa umbrelor, Ed. Plumb, Bacău, 1994; pref. la vol. Ion Vintilă Fintiş, Amintiri de pe malul celălalt, Ed. Calende, Piteşti 1994; pref. la vol. Gheorghe Izbăşescu, Ulise al oraşului, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998; ed. îngr. şi pref.: Miron Cordun, Cronică de memorii, Ed. Calende, Piteşti, 1998; pref. la vol. Gheorghe Izbăşescu, Melodrama realului, Ed. Vinea, Bucureşti, 2003; pref. la vol. Ion D. Sârbu, Adio, Europa!, Editura electronică LiterNet, Bucureşti, 2004. ed. îngr. şi pref.: Petru Mihai Gorcea, Eminescu, vol. III, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005. pref. la vol. George Vulturescu, Orb prin Nord, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2009; pref. la vol. Gheorghe Izbăşescu, Jocurile minţii, Ed. Dacia XXI, Cluj, 2011; pref. la vol. Ioan Cristescu, Dramaturgia lui Radu Stanca, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2011 etc.

 

 

Premii şi distincţii (selectiv):

Premiul pentru Eseu, revista “Viaţa Românească”, 1984;

Salonul Naţional de Carte, Cluj,1993; vol. Provinciile imaginare

Frontiera Poesis, 1999,

Premiul internaţional Teatro di Segesta, Calatafimi Segesta, Italia,2002;

Filiala Sibiu a U.S.R.: 2001,vol. Ion D. Sârbu şi timpul romanului; 2002, vol. Opera şi autorul ; şi Filiala Piteşti: 2003, vol. Literatura “ Echinoxului” ; 2005, vol. Nopţile de insomnie ; 2009, vol. Sinteze critice ; 2011, vol. Poetul trivalent;

Diploma jubiliară a Universităţii din Piteşti, 2007;

Premiul “Ion D. Sîrbu”, Sibiu, 2008;

Medalia aniversară a Uniunii Scriitorilor din România, 2008;

Premiul revistei“Argeş”, 2009;

Convorbiri literare”, 2010;

Fundaţia Euphorion, 2011;

Meritul cultural acordat de preşedinţia României: în grad de cavaler (2004) şi ofiţer (2010).

 

Referinţe critice (în volume şi dicţionare):

Ruxandra Ivăncescu, O nouă viziune asupra prozei contemporane, Ed. Paralela 45, 1999; Ion Bogdan Lefter (coord.), Romanian writers of the ’80, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1994; idem, Scriitori români din anii ‘80-’90, 2001; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti/Dicţionar ilustrat 1950-2000, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Ion Bogdan Lefter – Anii ‘60-’90. Critica literară, Ed. Paralela 45, 2002; Gheorghe Grigurcu, În pădurea de metafore, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003; Petru Poantă, Efectul”Echinox” sau Despre echilibru, Ed. Apostrof, Cluj, 2003; Andrei Simuţ, în Dicţionar Echinox /A-Z/ Perspectivă analitică, Ed. Tritonic, Bucureşti/Cluj, 2004; Iulian Boldea, Vârstele criticii, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005; Constantin Hârlav, în Dicţionarul general al literaturii române, coord. E. Simion, Ed. Univers Enciclopedic, vol. IV, 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006; Traian Vedinaş, Echinoxismul. Dicţionar sintetic şi antologic, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2006; Boris Crăciun, 1500 scriitori români clasici şi contemporani, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010; Petru Pistol, Critice şi ipocritice, Ed. Tiparg, Piteşti, 2011; Paul Aretzu, Măgăriţa lui Balaam, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013 etc.

Au mai scris despre cărţile sale în reviste: Cornel Ungureanu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Octavian Soriany, Gheorghe Grigurcu, Dan Damaschin, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncesu, Al. Th. Ionescu, Sultana Craia, Ştefan Ion Ghilimescu, Doru Mareş, Adrian Tudurachi, Luminiţa Marcu, Constantin M. Popa, Teodor Vârgolici, C. Rogozanu, V. Fanache, Nicolae Prelipceanu, Viorel Chirilă, Paul Cernat, Ion Bogdan Lefter, Gabriel Milescu, Mircea Bârsilă, Magda Grigore, Adrian Ţion, Bianca Burţa, Iosefina Batto, Gabriel Coşoveanu, Jean Dumitraşcu, Horia Gârbea, Dumitru Augustin Doman, Marian Drăghici, Dan Stanca, Virgil Mihaiu, Andrei Terian, Geo Vasile, Petre Isachi, Petru Pistol, Vasile Spiridon, Paul Aretzu, Mihai Barbu, Gabriela Gheorghişor, Florina Moldovan-Lircă, Nicoleta Cliveţ, Daniel Cristea-Enache, Ioan Lascu, Tudor Cristea, Sergiu I. Nicolaescu, Antonio Patraş, Diana Blaga ş. a.

 

 

 

 

CONVOCATOR GENERAL

În temeiul dispozițiilor art. 16 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România în forma în vigoare, Președintele Uniunii Scriitorilor din România, organizație de creatori a scriitorilor din România (denumită în continuare „USR”), cu sediul în Calea Victoriei, nr. 133, sector 1 – București, membră a Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori („ANUC”), CIF RO 2786991, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Uniunii Scriitorilor din România, compusă, potrivit dispozițiilor statutare, din membrii USR care își exprimă votul în cadrul Adunărilor Generale ale Filialelor USR, care vor avea loc:

11 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala Pitești, la adresa: Centrul Cultural Pitești, Str. Craiovei, nr. 2, bl. G1, cod poştal 110013

11 aprilie 2018, ora 16:00 – Filiala Craiova, la adresa: Muzeul Olteniei, Secția de Istorie (aripa nouă), Str. Madona Dudu, nr. 14, cod poștal 200410, Craiova

12 aprilie 2018, ora 17:00 – Filiala Timișoara, la adresa: Forumul German, sala Adam Müller Guttenbrunn, Str. Gh. Lazăr, nr. 10-12, cod poștal 300080, Timișoara

13 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala Arad, la adresa: Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Bd. Revoluţiei, nr. 103, cod poştal 310122, Arad

14 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala București – Critică, la adresa: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071

14 aprilie 2018, ora 12:30 – Filiala București – Dramaturgie, la adresa: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071

15 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala București – Proză, la adresa: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071

18 aprilie 2018, ora 10:30 – Filiala Brașov, la adresa: Casa Armatei, Str. Lungă, nr. 1A, cod poștal 500035, Brașov

18 aprilie 2018, ora 17:00 – Filiala Târgu Mureș, la adresa: Palatul Culturii, Sala Mică, Piața Victoriei, nr. 1, Tg. Mureș

19 aprilie 2018, ora 10:30 – Filiala Cluj, la adresa: Str. Universităţii, nr. 1, Cluj-Napoca

19 aprilie 2018, ora 17:00 – Filiala Alba-Hunedoara, la adresa: Str. Bucureşti, nr. 2A, cod poştal 510118, Alba

20 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala Sibiu, la adresa: Biblioteca ASTRA, Str. Gh. Barițiu, nr. 5-7, Sibiu

23 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala București – Poezie, la adresa: Teatrul Dramaturgilor Români, Calea Griviței, nr. 64-66, București

25 aprilie 2018, ora 14:00 – Filiala Bacău, la adresa: Str. Pictor Aman, nr. 94C, Bacău

26 aprilie 2018, ora 9:00 – Filiala Iași, la adresa: Casa cu absidă „Laurențiu Ulici”, Str. Grigore Ureche, nr. 7, cod poștal 700023, Iași

26 aprilie 2018, ora 17:00 – Filiala Chișinău, la adresa: Strada 31 August, nr. 98, et. 3, ap. 304, cod poștal 2004, Chișinău, Republica Moldova

27 aprilie 2018, ora 12:30 – Filiala Sud-Est, la adresa: Str. Labirint, nr. 1, Galați

27 aprilie 2018, ora 17:30 – Filiala Dobrogea, la adresa: Universitatea OVIDIUS (Biblioteca Centrală Universitară), B-dul Mamaia, nr. 124, Constanța

28 aprilie 2018, ora 11:00 – Filiala București – Copii și Tineret, la adresa: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071

29 aprilie 2018, ora 10:00 – Filiala București – Traduceri, la adresa: Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, cod poștal 010071

Fiecare Filială a USR va proceda la convocarea Adunării Generale a Filialei cu minimum 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea acesteia.

Convocatorul fiecărei Adunări Generale a Filialelor USR urmează a fi adus la cunoștința membrilor acelei Filiale prin publicarea acestuia pe pagina de internet a Filialei, precum și prin publicarea într-un ziar recunoscut pe plan local.

Ordinea de zi a Adunării Generale:

Adunarea Generală USR va avea pe ordinea de zi următoarele puncte:

1. Alegerea Președintelui USR pentru mandatul 2018-2023;

2. Dezbaterea activității USR, a Președintelui, a Prim-vicepreședintelui și a Vicepreședintelui, precum și a Comitetului Director și a Consiliului USR în perioada scursă de la AG precedentă;

3. Votarea raportului de activitate al conducerii USR, prezentat de Președinte.

 

Fiecare Adunare Generală a Filialelor USR va avea pe ordinea de zi următoarele puncte:

1. Alegerea Președintelui USR pentru mandatul 2018-2023;

2. Alegerea Președintelui Filialei pentru mandatul 2018-2023;

3. Alegerea Comitetului de Conducere al Filialei;

4. Alegerea reprezentantului Filialei în Consiliul USR, altul decât Președintele Filialei, pentru Filialele cu peste 150 membri.

 

Candidaturile la funcția de Președinte USR

Membrii USR care doresc să candideze la funcția de Președinte USR pot depune candidaturile la secretariatul USR, în Calea Victoriei, nr. 133, sector 1, București, până la data de 09.03.2018, ora 15:00.

Candidaturile trebuie însoțite de proiectul de conducere, trebuie să conțină propunerea candidatului pentru reprezentantul acestuia în Comisia de Monitorizare a Alegerilor, trebuie semnate în original și depuse personal. Candidaturile nedepuse în termen nu vor fi luate în considerare. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale și statutare vor fi verificate de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România din data de 09.03.2018 și validate de Comisia de Monitorizare a Alegerilor, iar proiectele de conducere ale candidaților vor fi publicate pe site-urile USR și ale Filialelor în data de 10.03.2018.

Toți candidații ale căror candidaturi au fost validate pot participa, pentru a-și susține candidatura, la toate Adunările Generale ale Filialelor USR.

 

Votul în cadrul Adunării Generale

Membrii Filialelor prezenți la data, ora și locul desfășurării Adunărilor Generale ale Filialelor votează într-o urnă Președintele Filialei, Comitetul de Conducere al Filialei și, unde e cazul, reprezentanții în Consiliul USR, iar într-o altă urnă votează Președintele USR.

Un membru USR poate vota numai în cadrul Adunării Generale a Filialei din care face parte. Un membru USR poate vota un singur candidat la funcția de Președinte USR. Nu se admit voturile prin reprezentant.

Urna cu voturile exprimate pentru Președintele USR se sigilează înainte de data începerii alegerilor de către Comisia de Monitorizare a Alegerilor, care o va păstra, într-un spațiu securizat pe durata alegerilor, până la data numărării voturilor. Rezultatele alegerilor se vor consemna într-un proces-verbal întocmit de Comisia de Monitorizare a Alegerilor, la data de 5 mai 2018, în cadrul Consiliului USR.

Prezentul convocator va fi adus la cunoștința membrilor USR prin publicarea pe pagina de internet a USR – www.uniuneascriitorilor.ro, prin publicarea în revista România literară, precum și prin publicarea într-un ziar recunoscut pe plan național.

 

Președintele Uniunii Scriitorilor din România,

Nicolae Manolescu


CONVOCATOR

În temeiul dispoziţiilor art. 16 şi art. 33 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România în forma în vigoare, Preşedintele Filialei Piteşti, cu sediul în Piteşti, str. Craiovei nr. 2, Centrul Cultural Piteşti/Casa Cărţii, Filială a Uniunii Scriitorilor din România (denumită în continuare „U.S.R.”), cu sediul în Calea Victoriei nr. 133, sector 1 – Bucureşti, membră a Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori („A.N.U.C.”), CIF RO 2786991, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Filialei Piteşti, compusă, potrivit dispoziţiilor statutare, din membrii USR care îşi exprimă votul în cadrul acesteia, care va avea loc în data de 11 aprilie, ora 10 la adresa: sediul Filialei/Centrul Cultural Piteşti.

Ordinea de zi a Adunării Generale a Filialei

Adunarea Generală a Filialei va avea pe ordinea de zi următoarele puncte:

1. Alegerea Preşedintelui USR pentru mandatul 2018-2023;

2. Alegerea Preşedintelui Filialei pentru mandatul 2018-2023;

3. Alegerea Comitetului de Conducere al Filialei;

4. Alegerea reprezentantului Filialei în Consiliul USR, altul decât Preşedintele Filialei (numai în convocatoarele pentru Filialele cu peste 150 membri);

Toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte USR ale căror candidaturi au fost validate de Comisia de Monitorizare a Alegerilor pot participa, pentru a-şi susţine candidatura, la Adunarea Generală a Filialei.

Membrii Filialei care doresc să candideze la funcţia de Preşedinte al Filialei pot depune candidaturile la secretariatul filialei, în str. Craiovei nr. 2, până la data de 11 martie 2018, ora 10. Candidaturile trebuie semnate în original şi depuse personal. Candidaturile nedepuse în termen nu vor fi luate în considerare.

Votul în cadrul Adunării Generale

Membrii Filialei prezenţi la data, ora şi locul desfăşurării adunării generale a filialei votează într-o urnă Preşedintele Filialei, Comitetul de Conducere al Filialei şi (numai unde e cazul) reprezentantul în Consiliul USR, iar într-o altă urnă votează Preşedintele U.S.R.

Pot vota în cadrul adunării generale a filialei numai membrii filialei. Un membru al filialei poate vota un singur candidat la funcţia de Preşedinte USR şi un singur candidat la funcţia de Preşedinte al Filialei. Nu se admit voturile prin reprezentant.

Procesul de vot se va închide la data de 11 aprilie, la ora la care se încheie Adunarea Generală a Filialei. Rezultatele alegerilor pentru Preşedintele Filialei, Comitetul de Conducere al Filialei şi reprezentantul Filialei în Consiliul USR (numai unde este cazul) se vor consemna într-un proces-verbal. Rezultatele alegerilor pentru Preşedintele USR se vor consemna într-un proces-verbal întocmit de Comisia de Monitorizare a Alegerilor, la data de 5 mai 2018, în cadrul Consiliului USR.

Preşedintele Filialei Piteşti,

Prof. univ. dr. Nicolae Oprea

 

 

NOI APARIŢII

SCURTĂ RECAPITULARE

 E firesc să încercăm o scurtă recapitulare a proiectelor culturale inițiate, organizate sau girate de Uniunea Scriitorilor din România în 2017. O simplă enumerare – seacă, fără patetisme și adjective – ne poate ajuta să măsurăm activitatea anuală a acestei instituții și, prin aceasta, să ne dăm seama cât de vie, de prezentă și, în fond, de viabilă este ea în viața literară a țării. Așadar: în martie, la Hotel Marriott din București a avut loc relansarea Editurii Cartea Românească și prezentarea ediției a doua a Premiilor Scriitorii Anului. În aprilie, la Alba-Iulia, s-a desfășurat a zecea ediție a Colocviului Romanului Românesc, cu tema Romanul între universal/ particular/ local/ provincial. Conform tradiției, criticii literari prezenți la colocviu au votat cel mai bun roman românesc apărut de la precedenta ediție a colocviului. Tot în aprilie, la Iași, s-au desfășurat Zilele Revistei „Convorbiri literare“. Cu acest prilej s-a inițiat Premiul Național pentru Critică Literară „Titu Maiorescu”, care i-a fost atribuit lui Nicolae Manolescu. La Piatra Neamț, s-a înființat Premiul Național pentru Proză „Ion Creangă“, iar alesul juriului a fost D. R. Popescu. (Acest premiu se dorește echivalentul Premiului Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“ de la Botoșani). În mai, la Arad, redactori din toată țara s-au întâlnit la Colocviul Național al Revistelor de Cultură, unde s-au pus în discuție diversele răspunsuri, formulate de numeroșii participanți, la întrebarea Ce fel de revistă culturală scoatem? La Alba Iulia, s-a decernat Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga“, și aceasta o distincție literară nouă; câștigătorul primei ediții a fost poetul Adrian Popescu. La Colibița, în județul Bistrița, s-a derulat ediția a șaptea a Turnirului de Poezie, iar Cununa de Lauri i-a revenit poetului Ovidiu Genaru. La Târgu Jiu, s-au acordat Premiul Național „Tudor Arghezi“ pentru Poezie (laureat – Vasile Dan) și cel pentru Critică Literară (laureat – Răzvan Voncu). La București, în Sala Media a Teatrului Național, s-au decernat, într-o gală televizată, Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2016, pentru toate genurile literare, și Premiul Național pentru Opera Omnia, cu care a fost încununat criticul și istoricul literar Mihai Zamfir. La Alba Iulia, la începutul lunii iunie, a avut loc Gala Poeziei Române contemporane. Lista lui Manolescu la ediția a șaptea a fost: Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Emil Brumaru, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Ovidiu Genaru, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Ioan Pintea, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Călin Vlasie. În septembrie, la Neptun, s-a derulat un nou proiect creat de Uniunea Scriitorilor, Literatura tinerilor, care a cuprins un concurs de lecturi literare ale tinerilor scriitori prezenți (au fost premiați Alina Mazilu, Savu Popa, Daniel Sascău și Marcel Vișa), dar și conferințe ale unor critici literari de autoritate și recitaluri de versuri susținute de poeți consacrați. Tot în septembrie, la Chișinău, s-a desfășurat Festivalul „Două state – o literatură“ la care au luat parte scriitori români de pe cele două maluri ale Prutului. Din program: Colocviul Spiritul critic în literatura română, întâlniri cu studenți, elevi și profesori în licee, la universitate și la Biblioteca Națională, un recital de poezie la Cetatea din Soroca. În octombrie, au avut loc Zilele revistei „Familia“, la Oradea, apoi, la Cluj, s-a petrecut ediția a patra a Festivalului Național de Literatură FestLit, cu un Rond de gală al scriitorilor invitați, cu dezbaterea Critica literară și viitorul literaturii, cu desanturi ale scriitorilor în liceele Clujului, cu decernarea Marelui Premiu Festlit pentru cea mai bună carte (câștigător Niculae Gheran pentru Rebreniana). Tot în octombrie, la Timișoara, s-a încheiat Anul Maiorescu în critica literară printr-un simpozion național organizat la Universitatea de Vest. La Iași, a avut loc, în ziua de 2 noiembrie, Gala Scriitorii Anului, ediția a doua, care i-a avut ca nominalizați pe Varujan Vosganian, Alexandru Cistelecan, Gellu Dorian, Mihaela Miroiu, Gabriel Chifu, Andrei Cornea, Bogdan-Alexandru Stănescu, Eugen Suciu, Andrei Pleșu, Niculae Gheran, Adrian G. Romila și Mihai Șora. În fine, maratonul de manifestări literare s-a încheiat la București cu decernarea Premiului Cartea Anului, acordat de revista „România literară“. Nominalizații ediției au fost Mircea Anghelescu, Andrei Cornea, Andrei Ionescu, Ion Simuț, Eugen Suciu, Alexandru Niculescu, Alex Ștefănescu, Mihai Zamfir și Virgil Nemoianu, care a și câștigat această importantă distincție pentru volumele Opere 7, 8, apărute la Editura Spandugino. Și fiindcă vorbeam despre „România literară“, să reținem că în 2017, în afară de tradiționalul Premiu Cartea Anului, ea a organizat și o serie de ieșiri în public sub genericul Întâlnirile „României literare“, cu prezentări ale redacției și, bineînțeles, ale programului editorial. Aceste întâlniri, primite foarte bine de un public interesat și avizat, s-au petrecut la Alba Iulia și la Râmnicu Vâlcea, la Oradea și la Colegiul Studențesc de Performanță Academică al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj. În acest an, care a fost unul de funcționare decentă, datorită finanțării de care a beneficiat prin lege, revista „România literară“ a căutat să-și dinamizeze, să-și îmbunătățească conținutul și să-și redefinească profilul grafic. Iar dacă e să ne luăm după cât de cerută este pe piață, se pare că a și reușit.
De altfel, efectele benefice ale legii de finanțare a principalelor reviste culturale românești se simt și în felul cum arată toate cele nouă publicații ale Uniunii Scriitorilor, care se dovedește a fi, de departe, cel mai mare editor de presă culturală din țară. Revistele, să nu uităm, înseamnă cel mai important proiect literar al Uniunii Scriitorilor, un proiect cu desfășurare permanentă și care are un rol major în corecta valorizare a literaturii române de azi.
Aici se încheie această banală, dar necesară, operație de arhivar: cam așa s-ar rezuma, rapid, anul literar 2017, pentru Uniunea Scriitorilor. E puțin lucru? Noi credem că nu.

Data naşterii: 3 dec. 1953, Bucureşti

 

Contact rodica.lazarescu@yahoo.com

 

Educaţie 1998-2003 Doctorat în Ştiinţe filologice;

1972-1976 Facultatea de Litere, secţia română-franceză;

1968-1972 Liceul „Mihai Viteazul” Bucureşti.

 

Activitate 2013 – prezent pensionar;

profesională 1989-2013 – bibliotecar, Colegiul Naţional „Ion Creangă” Bucureşti;

1980-1989 – şef birou IAMC Otopeni;

1977-1979 – profesor, Şcoala Generală Nr. 34 Constanţa;

1976-1977 – profesor, Liceul Agroindustrial Palas, Constanţa.

 

Activitate 2013- prezent – redactor-şef „Pro Saeculum”, revistă afiliată ARPE;

culturală 2012-2013 – secretar general de redacţie „Pro Saeculum”;

2011 – prezent – membru în colectivul de redacţie „Vatra veche”.

 

 

Publicaţii Viaţa cu haz şi fără a numitului Peltz. Contribuţii bio-bibliografice, 2005,

Peltz şi „perfida sa amantă”, antologie, 2011;

Călătorie în jurul fiinţei tale, 2013;

Semne de carte, 1, 2014;

Semne de carte, 2, 2015;

Semne de carte 3, 2017;

Bibliografia Pro Saeculum, 2002-2014, 2015;

La ora confesiunilor, 2015;

Invitaţie la confesiuni, 2016.

Confesiuni provocate... de Mircea Dinutz şi Rodica Lăzărescu (coautor), 2013;

Scrisori către Rebreanu (A-B), (coord. Niculae Gheran), (coautor), 2014.

5 manuale alternative Limba şi Literatura Română (aprobate prin OM)

13 auxiliare didactice, selectiv:

-Haz de necaz – mic dicţionar al capcanelor limbii române – Editura Niculescu, 2000.

-Dicţionar de capcane ale limbii române – Editura Corint, 2005. reeditat în 2006 ediţia a II-a în 2007.

-Ortografia pe înţelesul tuturor, Editura Corint, 2008.

-Îndrumar ortografic, ortoepic, morfologic şi explicativ al limbii române, Editura „Gabriel 2005”, 2009.

Peste 250 de studii, articole de specialitate, de opinie, interviuri, prefeţe.

 

Premii Premiul „Dumitru Pricop” la Festivalul Internaţional „Titel Constantinescu”, ediţia a VIII-a, Rm. Sărat, 2015 (critică literară).

Premiul Naţional – Secţiunea Publicistică, la Concursul Naţional de Creaţie Literară „Vasile Voiculescu”, ediţia a XXVI-a, Pârscov, Buzău, 2015 (publicistică).

Premiul I – Carte de publicistică, Premiile UZPR 2015 (publicistică).

 

 

 

IN MEMORIAM

LUIZA PETRE PÂRVAN

 

S-a stins din viaţă Luiza Petre Pârvan, critic şi teoretician literar, profesoară de Teoria Literaturii la Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti, după mai mulţi ani de rezistenţă în faţa unei boli necruţătoare. Născută în 9 decembrie 1943, în Slatina, s-a stabilit în Piteşti după absolvirea Facultăţii de Filologie din Timişoara şi a Facultăţii de Limbi Străine din Bucureşti. În 1977 şi-a luat doctoratul cu teza Structuri şi modele stilistice satirice în poezia romantică. A publicat o serie de volume exegetice în care îmbină teoria literaturii cu stilistica: Critica literară în secolul XX. Orientări moderne (1993), Cercetări de poetică şi stilistică (1994), Scurtă introducere în teoria textului (1996), Don Quijote - un meta-roman (2000), Strategii textuale şi argumentative (2002) ş. a.

Membrii Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România îţi exprimă regretul profund pentru dispariţia tragică a Luizei Petre Pârvan. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

COMUNICAT

Față de informațiile comunicate de către domnul Cristian Teodorescu în mediul online, Uniunea Scriitorilor din România, prin Președintele acesteia, domnul Nicolae Manolescu, îşi exprimă consternarea faţă de modul în care informaţii factuale obiective sunt prezentate în mod eronat, profitându-se de lipsa de cunoştinţe juridice aprofundate ale destinatarilor.

În acest sens, referitor la „tentativa” avocatei despre care se afirmă că ar fi fost respinsă în data de 08.11.2017, Uniunea Scriitorilor din România, prin preşedintele acesteia, domnul Nicolae Manolescu, aduce la cunoştinţă că, în realitate, judecarea dosarului cu pricina a fost suspendată.

Astfel, în dosarul cu privire la care sunt disponibile informaţii pe portalul Judecătoriei Sectorului 1 s-a formulat cerere de intervenție voluntară principală de către domnul Cristian Teodorescu și domnul Dan Mirea Cipariu, în numele „Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România”.

La termenul din data de 23.10.2017, instanța de judecată a respins cererea de intervenție ca inadmisibilă. Împotriva încheierii prin care s-a respins cererea, domnul Cristian Teodorescu și domnul Dan Mircea Cipariu au formulat calea de atac a apelului.

În această situație, Noul Cod de procedură civilă prevede expres că judecarea cererii principale, deci a celei care formează obiectul dosarului nr. 112387/299/2015/*, se suspendă de drept până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.

În aceste condiții, la termenul din 08.11.2017, instanța a învederat formularea căii de atac, aspect față de care s-a luat act de suspendarea de drept a cauzei prevăzută de dispozițiile art. 64 alin. (4) NCPC.

Precizăm că suspendarea nu este echivalentă cu respingerea cererii. În realitate, suspendarea reprezintă oprirea cursului judecății până la soluționarea căii de atac formulate de domnul Cristian Teodorescu, după care cauza se repune pe rol și se reia judecata.

În acest context, informarea domnului Cristian Teodorescu conţine un neadevăr. Nu cererea Uniunii Scriitorilor din România prin Nicolae Manolescu a fost respinsă, ci cererea „Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România” [persoană inexistentă] prin Cristian Teodorescu a fost respinsă.

Pentru aceste motive, Uniunea Scriitorilor din România, prin preşedintele acesteia, domnul Nicolae Manolescu, solicită tuturor destinatarilor informărilor provenind de la domnul Cristian Teodorescu să le analizeze cu rezervă, reţinând faptul că informațiile relevante și pertinente vor fi aduse la cunoştinţa tuturor membrilor şi persoanelor interesate prin comunicate de presă adecvate, în concordanţă cu realitatea faptică.

Conducerea Uniunii Scriitorilor

din România

LA PLECAREA UNUI PRIETEN

Poetul Gheorghe Izbășescu la marea trecere

Ne-a părăsit poetul Gheorghe Izbășescu, la o lună după ce împlinise 82 de ani. S-a născut la Lăicăi, județul Argeș la 8 septembrie 1935. A absolvit Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște apoi Facultatea de Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost o viață întreagă profesor la Onești și directorul Clubului elevilor din oraș, unde a îndrumat numeroși copii pe calea poeziei, unii dintre ei chiar ajungând scriitori. A fondat acolo Liga culturală „Zburătorul” care în anii 90 a editat revista literară cu același titlu. Era membru al Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din România.

Deși a debutat târziu (în 1979, în revistă, și editorial în 1984), Gheorghe Izbășescu a scris nenumărate cărți de poezie, unele în mai multe ediții, care l-au plasat în mijlocul Generației 80, membru marcant al acesteia, deși cu 20 de ani mai vârstnic. Era de-o mare meticulozitate cu propria-i poezie, scriind-o și rescriind-o la infinit, publicând-o și republicând-o după nenumărate elaborări, reelaborări, revizuiri... Nu știu alt poet contemporan care să lucreze permanent la perfecționarea textelor sale cum a făcut-o Izbășescu.

Ne-am revăzut în 27 și 28 septembrie la Onești, la concursul de proză scurtă „Radu Rosetti”, al cărui președinte de juriu a fost. Era entuziast, avea de predat o nouă carte la Editura Junimea din Iași, avea proiectate câteva culegeri cu numeroasele cronici și eseuri scrise despre poezia lui de critici din toată țara.

Odată cu dispariția prietenului nostru Gheorghe Izbășescu, literatura română a pierdut un poet important și un om pitoresc. Dumnezeu să-l odihnească în colțul de rai cu poezie, poezie pe care a iubit-o cel mai mult pe lume.

CURRICULUM VITAE

NUME : CAZAN

PRENUME : GABRIEL

LOCUL ŞI DATA NAŞTERII : Câmpulung – Muscel, 16 ianuarie 1958

DOMICILIUL ACTUAL : Piteşti, str.Trivale, nr.61, jud. Argeş

TELEFON : 0248 216481; MOBIL : 0745.028129; e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

STUDII: Facultatea TCM, promoţie 1983- Institutul Politehnic Bucureşti

Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - specializarea Drept, promoţie

2006 – Universitatea «  Spiru Haret «  Bucureşti

Master - ASE Bucureşti, specializarea Management Public – promoţia 2006

 

 

 

 

 

ACTIVITATE LITERARA SI JURNALISTICA:

- 1990 redactor al publicaţiei săptămânale ,, Juventus ,, - Piteşti;

- 1990 membru ,, Societatea Ziariștilor din România ,, (leg.nr.4540)

1990-1991 redactor al publicaţiei săptămânale ,, Secvenţe „ – Piteşti;

1990-1995 redactor şef al revistei „ Metronom „ a Societăţii de Muzică Rock ,, Cornel Chiriac,, - Piteşti;

redactor săptămânalul „ Jurnalul de Argeş „ – Piteşti;

1992 membru al ,, Asociației Ziariștilor Români ,, ;

redactor revista ,, Calende ,, ;

redactor muzical, Studioul TV „ Net Wire –Piteşti „ ;

redactor muzical, Radio Alfa – Piteşti;

redactor - colaborator, cotidianul ,, Ziarul de azi " Piteşti

redactor ,, Panoramic Economic ,, , periodicul Camerei de Comerț și Industrie Argeș;

16.01.2008, Editura Europroduct Piteşti, prima carte SF: „ Umbra „ ;

2008 - Editura Tiparg: romanul SF: „ 3150 rapel in `88 „ ;

2009 – Editura Tiparg: romanul SF: „ Încă o şansă “ ;

2010 – Editura Tiparg: romanul SF: “ Krystall “ ;

apariţia în “ Antologia Revistei Singur “ a povestirii SF “ Sfera de foc”;

2011 – colaborator revista “ Era nouă” – Piteşti;

2012 – Editura Singur: culegerea de proză scurtă: “ Sfera de foc” ;

2012 - membru USR;

2013 – Editura Singur: romanul SF “ Pe malul râului Styx “ ;

2013 – Editura ePublisher Bucuresti: romanul SF ,, Pe malul râului Styx ,,

-editia a II a ;

2014 – Editura Singur: romanul SF ,, Negustorul de aer ,, ;

2014 – Editura Singur: romanul de ficțiune ,, Ikiru ,, ;

2015 - Editura Singur: romanul SF ” Negustorul de amintiri ”

2016 - Editura Singur: romanul SF ” Magazinul de umbre...le”

2017 – Editura Singur: romanul SF ” Omul din acea Dacie care a avut numărul 1501 când a ieșit pe poarta doi a uzinei de la Colibași ”

2017 – Editura Coresi: romanul SF ” Omul din acea Dacie care a avut numărul 1501 când a ieșit pe poarta doi a uzinei de la Colibași ” – editia a II a

 

 

DISTINCŢII:

20.11.2008 - ,, Diploma de Merit,, pentru merite deosebite la dezvoltarea culturii argeşene şi pentru promovarea literaturii SF – oferită de Fundaţia literară ,, Liviu Rebreanu,, din Piteşti;

septembrie 2013 – premiul pentru cultură ,, Fiu al Argeșului și Muscelului ,, ;

 

REFERINŢE CRITICE:- Dan Șalapa, Constantin Popescu, Lucian Gruia,Viorel Muresan, Marin

Ionita, Dumitru Augustin Doman, Doru Moţoc, Dorina Mihai,

Renata Alexe, Denisa Popescu Martin, Allora Albulescu, Elvira

Stanciu, Adrian Vasiliu, Ştefan Doru Dăncuş,

 

 

 

 

BURSE DE REZIDENŢĂ

CEATL – Burse de rezidență PRAGA – ORAȘ AL LITERATURII

CEATL (Consiliul European al Asociațiilor Traducătorilor de Literatură) anunță deschiderea sesiunii de aplicare pentru programul de rezidență "Praga – Oraș al Literaturii" în anul 2018 (termen limită: 31 august 2017).

Proiectul Praga – Oraș al Literaturii oferă, încă din octombrie 2015, burse de rezidență pentru scriitori și traducători. Există 6 burse de acest fel în fiecare an, fiecare cu durata de 2 luni. Bursierilor li se rambursează banii de transport (dus-întors), li se oferă cazare gratuită și primesc o diurnă de 600 Euro/ lună.

Termenul limită de aplicare pentru anul 2018 este 31 august 2017.

Pentru mai multe detalii și informații puteți accesa pagina web: https://www.ceatl.eu/call-for-applications-residency-programme-of-prague-city-of-literature-in-2018

Formularul de aplicare se găsește pe pagina web: https://www.prahamestoliteratury.cz/en/activities/writer-in-residence-program/general-conditions/

 

 

Call for applications: Residency programme of Prague City of Literature in 2018 (deadline: 31 August 2017)

The project Prague – City of Literature has been offering residential stays for writers and translators since October 2015. There are six residencies available every year, each lasts two months. The residents are reimbursed for a return ticket, provided with free accommodation  and receive a stipend of 600 euro per month.

Deadline for applications for 2018  is 31 August 2017.

For more information, please click here.

 

TURNIRUL DE POEZIE - EDIŢIA A VII-A, 2017 - COBILIŢA

Uniunea Scriitorilor din România – cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Bibliotecii Județene ,,George Coșbuc’’ din Bistrița – a organizat ediția din acest an (a VII-a) a Turnirului de Poezie  între 10 și 13 mai la Colibița, județul Bistrița-Năsăud. Echipa câștigătoare de anul trecut a participat în următoare componență: Mircea Bârsilă, Liviu Capșa, Ilie Vodăian de la Pitești și Ioan Radu Văcărescu, Ioan Barb, Emil Cătălin Neghină de la Sibiu. A doua echipa, concurentă, (Bacău – Dobrogea – Sud-Est) s-a prezentat la Turnir cu: Ovidiu Genaru, Ion Tudor Iovian, de la Bacău; Costel Bunoaica, Paul Sârbu, de la Constanța; Cristian Pavel, Andrei Velea, de la Galați. Întrecerea s-a desfășurat în trei runde de lecturi și a fost arbitrată de un juriu alcătuit din: Nicolae Manolescu (copreședinte), Gabriel Chifu (copreședinte),Dan Cristea, Angelo Mitchievici, Adrian Popescu, Alex Ștefănescu, Răzvan Voncu. Membrii juriului au urmărit cu atenție poemele citie de fiecare autor și au acordat note. În runda finală s-au calificat trei poeți: Mircea Bârsilă, Ovidiu Genaru, Ioan Radu Văcărescu.

Sâmbătă 13 mai, 2017, în sala ,,Gavril Scridon’’ a Bibliotecii Județene ,,George Coșbuc’’ din Bistrița, trofeul – Cununa de lauri de la Colibița – a fost înmânat, de domnul Nicolae Manolescu, poetului Ovidiu Genaru de la Bacău. Un premiu de popularitate, din partea publicului, i-a revenit poetului Cristian Pavel de la Galați. La ediția a VII-a a Turnirului de Poezie, acumulând același număr de puncte, ambele echipe sunt declarate câștigătoare. În baza regulamentului, anul viitor vor participa trei poeți din echipa Pitești – Sibiu și trei poeți din echipa Bacău – Dobrogea – Sud-Est, într-o singură formațiune. Prin tragere la sorți se vor desemna Filialele care vor alcătui cea de a doua echipă.

 

 

CONCURSUL NAŢIONAL PENTRU TRADUCEREA POEZIEI ROMÂNEŞTI

Anul acesta, în martie, a fost lansat Concursul Național pentru Traducerea Poeziei Românești „Lidia Vianu Translates”, un concurs anual de poezie în limba română, ale cărui principale premii constau în traducerile în limba engleză de către Lidia Vianu a volumelor câștigătorilor.
 
Fondatorii Concursului sunt Lidia Vianu, Uniunea Scriitorilor din România și Societatea Muzicală, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Institutul Cultural Român, The British Council, Universitatea din București și Muzeul Național al Literaturii Române.
 
Concursul are ca obiectiv principal prezentarea și promovarea poeziei românești în lume​, dar și încurajarea creației literare, la modul general, prin deschiderea de noi canale de comunicare prin care aceasta să ajungă la publicuri locale care o ignoră, de cele mai multe ori, datorită unei banale și greu de imaginat lipse de contact direct.
 
 
Concursul este deschis tuturor poeților contemporani care scriu poezie în limba română. Celor consacrați, în primul rând, dar și celor care nu au publicat până acum ce au scris. Pentru aceștia din urmă, Concursul poate să fie o șansă ca poemele lor să ajungă la public fără să mai treacă prin întortocheate culoare și filtre administrative și birocratice.
 
 
Pentru ediția din acest an, înscrierile în Concurs se fac până la data de 30 aprilie 2017
Toate detaliile tehnice și alte informații sunt pe site-ul oficial: www.lidiavianu.org.


 
 
 
 

LANSARE CARTE NICOLAE OPREA

În sala „Simpozion” a Centrului Cultural Piteşti, în 23 martie 2017, Nicolae Oprea şi-a lansat - cu oarecare întârziere faţă de evenimentul similar de la „Gaudeamus” – a treia sa carte despre prozatorul antitotalitarist cu destin tragic, Ion D. Sârbu: Revanşa postumă, publicată la Editura Bibliotheca din Târgovişte. Sub coordonarea lui Dumitru Augustin Doman, au vorbit cu pertinenţă despre calităţile cărţii şi ale autorului: Magda Grigore şi Mircea Bârsilă.

În sala „Simpozion” a Centrului Cultural Piteşti, în 23 martie 2017, Nicolae Oprea şi-a lansat - cu oarecare întârziere faţă de evenimentul similar de la „Gaudeamus” – a treia sa carte despre prozatorul antitotalitarist cu destin tragic, Ion D. Sârbu: Revanşa postumă, publicată la Editura Bibliotheca din Târgovişte. Sub coordonarea lui Dumitru Augustin Doman, au vorbit cu pertinenţă despre calităţile cărţii şi ale autorului: Magda Grigore şi Mircea Bârsilă.

COMUNICATUL DIN 19 FEBRURIE 2017

Conducerea Uniunii Scriitorilor din România face cunoscut că Judecătoria Sectorului 1 București s-a pronunțat în procesul intentat de către Dan Mircea Cipariu, fost membru al U.S.R., prin care contesta, după 7 și, respectiv, 3 ani, alegerea președintelui și a celorlalți membri ai Conducerii U.S.R. în cadrul Adunărilor Generale din 2009 și, respectiv, 2013. Instanța a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă și confirmă legalitatea alegerilor din 2009 și, respectiv, din 2013: „Alegerea membrilor organelor de conducere din 17.10.2013 s-a realizat conform prevederilor Statutului U.S.R. în forma înregistrată la 17.04.2013, prin încheierea pronunțată în dosarul nr. 16099 / 299 / 2013. Instanța, verificând înscrisurile, constată legalitatea numărării voturilor și a proceselor verbale încheiate în acest sens la 23.11.2009, cât și la 17.10.2013.”
Hotărârea judecătorească este definitivă. Instanța l-a obligat pe reclamant să plătească cheltuieli de judecată.
Conducerea U.S.R. reamintește că a rămas definitivă și sentința prin care li se respingea reclamanților dreptul de a se considera reprezentanți legali ai organelor de conducere ale U.S.R.

 

Președinte,
Nicolae Manolescu

COMUNICATUL DIN 11 IANURIE 2017

NOI APARIŢII EDITORIALE

VIAŢA LITERARĂ

Eveniment editorial

 

 

 

La Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, în 19 noiembrie, criticul şi istoricul literar Nicolae Oprea a lansat o nouă carte despre Ion D. Sîrbu, Revanşa postumă, apărută la Editura Bibliotheca din Târgovişte. După prezentarea introductivă a directorului editurii, prof. Mihai Stan, şi a autorului, cartea a fost comentată cu acurateţe de prof. univ. dr (şi poetul de excepţie) Mircea Bârsilă. Împreună cu scriitori din Filiala Piteşti a U.S.R. (Leonid Dragomir, Dumitru Ungureanu), au participat la eveniment, colegi şi foşti doctoranzi de-ai autorului: Marin Iancu, Dumitru Pană, Florentin Popescu, Mona Vâlceanu, Nicoleta Milea, Viorel Păunescu, Ioan Vişan ş.a.

Într-o proiecţie unitară, materia volumului este dispusă în patru părţi: Prolegomene; Eseuri. Accente şi reveniri; Posteritatea critică; Restituiri şi revalorificări. Nicolae Oprea inserează ipoteza culegerii omogene de studii şi cronici literare pe coperta a IV-a: „La capătul tunelului crepuscular al totalitarismului, dincolo de moarte, însă, Ion D Sîrbu întrevede pentru sine mântuirea în recunoaşterea valorii operei de sertar care cumulează şi fascinantele Exerciţii de luciditate din jurnalul clandestin. În ultimii ani, când luptă efectiv cu timpul şi rezistă bolii necruţătoare, el are puţine îndoieli asupra destinului de excepţie în posteritate, în pofida „veştilor negative” dinspre editurile care îi resping manuscrisele curajoase. Deşi bântuit de „viziuni eschatologice”, romancierul crede mesianic, îşi impune să creadă, cu toată fiinţa, în răzbunarea postumă. Întrucât „îşi face armură şi lance din exilul craiovean, din geronto-complexele marginalizării provinciale, din zilnica degustare a minciunei valahe, ca şi din secreta jubilaţie a imaginii răzbunării literare postume”. O replică a lui Radu Stanca, amintită într-o scrisoare către fratele acestuia din 1986, are pentru cerchistul răzleţit însemnătatea unei profesiuni de credinţă: „Cine nu are lucrări rămase în sertar pentru post mortem este un om antum pierdut”. Talentul prozatorului - cantonat timp de două decenii în sfera dramaturgiei - se va revărsa, într-adevăr, în cele două romane publicate după moartea sa: Adio, Europa! şi Lupul şi Catedrala”.

 

Noi apariţii editoriale

COMUNICATUL DIN 8 NOIEMBRIE 2016

Uniunea Scriitorilor din România, prin preşedinte Nicolae Manolescu, anunţă faptul că Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea dlui. Cipariu Dan Mircea prin care acesta solicita să se constate alegerea nestatutară în anii 2009 și 2013 a dlui. Nicolae Manolescu în funcția de Președinte al U.S.R. şi lipsa de reprezentativitate legală şi statutară a membrilor organelor executive de conducere ale U.S.R. conduse de dl. Nicolae Manolescu.

Deşi nu mai este membru al Uniunii Scriitorilor din România, dl. Cipariu Dan Mircea a contestat alegerea dlui. Nicolae Manolescu şi celorlalţi membri ai organelor de conducere, după 7 ani şi, respectiv, după 3 ani de la data alegerilor.

Prin acţiunea formulată, dl. Cipariu Dan Mircea susţine că alegerea Preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România nu ar fi fost făcută în urma unor adunări generale organizate statutar la care să fi putut participa toţi membrii.

Judecătoria Sectorului 1 a respins această acţiune, aşa cum respinsese anterior şi două cereri având ca obiect suspendarea Preşedintelui Nicolae Manolescu din funcţiile deţinute, până la soluţionarea dosarului vizând verificarea legalităţii alegerilor şi reprezentativităţii statutare.

Reamintim că, deşi organele actuale de conducere sunt alese pentru un mandat în perioada 2013-2018, care nu a încetat în niciun fel, diferite persoane îşi arogă diverse funcţii în care s-au auto-ales, fără respectarea dispoziţiilor statutului Uniunii Scriitorilor din România şi cu încălcarea prevederilor legale.

Pentru dovedirea caracterului nelegal al susţinerilor acestor persoane, există pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 şi dosarul având ca obiect anularea actelor prin care câteva persoane s-au ales unele pe altele în funcţii de conducere ale Uniunii Scriitorilor din România, în urma unei Adunări Generale nestatutare. Urmează ca instanţa de judecată să decidă.

Născut la 5.VI.1943, Izvoarele, Olt

poet, jurnalist

 

Este cel de-al nouălea copil al Ioanei (născută Ancuţa), casnică, şi al lui Ioniţă Turiac, agricultor. Studii elementare şi gimnaziale în comuna natală, Izvoarele (1950-1957), urmate de trei ani de şcoală profesională la Filipeştii de Pădure, jud. Prahova (1959-1962), calificându-se în meseria de mecanic de mină. Studiile liceale (curs seral) sunt începute la Liceul „Nicolae Bălcescu” (azi „Ienăchiţă Văcărescu”) din Târgovişte, jud. Dâmboviţa (1962-1963 şi 1965-1966), acestea fiind întrerupte doi ani (1963-1965) pentru satisfacerea serviciului militar şi absolvite la Liceul din Doiceşti, jud. Dâmboviţa (1966-1968). Absolvă cursurile şcolii de maiştri electro­mecanici de mină din oraşul Motru, jud. Gorj (1969-1970). Lucrează la E. M. Şotânga ca mecanic de mină; la Şcoala profesională Filipeştii de Pădure ca maistru instructor cu practica elevilor în producţie; T.I.M. Bucureşti, Romlux Târgovişte şi I. C. M. M. Târgovişte (actualul S.C. Corint S.A.) ca maistru principal specialist până la pensionare (1997). Preocupări literare din anul 1961. Debut în ziarul Dâmboviţa din Târgovişte, rubrica „Orizont literar”, cu poezia „Ritm în timp” şi în anul 1993 cu volumul de versuri „Con de lumină”, Ed. Macarie, Târgovişte, cu un Cuvânt de BUN VENIT de poetul Gheorghe Tomozei. Frecventează mai multe cenacluri literare din Târgovişte (1967-1969), cele mai importante fiind cenaclul literar „Grigore Alexandrescu” şi cenaclul literar „Cicerone Theodorescu” unde poetul George Coandă îi citea poeziile, publicându-le, apoi, în ziarul Dâmboviţa. Frecventează sporadic cenaclul revistei Luceafărul (1972), condus de regretatul poet Dan Laurenţiu. Colaborează la publicaţiile: „Dâmboviţa”, „Munca”, „Destine”, „Jurnal de Târgovişte”, „Meridian Express”, „Argeş”, „Glasul Cetăţii”, „Târgoviştea”, „Ramuri”, „Cele trei Crişuri”, „Mioriţa noastră” (New York), „Magazinul satelor”, „Esteu”, „Dor de Dor” (membru în colectivul redacţional), „Sinteze literare”, „Vitralii”, „Litere”, „Tecuciul cultural”, „Eroica”, „Climate literare” (membru în colectivul redacţional), „Moment poetic nr. 35” (Chişinău), „Viaţa Basarabiei” (Chişinău), „Amurg sentimental”, „Armonia”, „Observatorul militar” ş.a. Prezintă din poeziile sale la emisiuni de radio şi televiziune locală. Obţine două menţiuni la concursul de poezie organizat de către Centrul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti – Studioul de Literatură al Casei de Cultură „Mihai Eminescu” în cadrul Săptămânii primăverii bucureştene (1973) şi premiul editurii Ardealul din Târgu-Mureş şi al revistei „Izvoare Filosofice” la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” (Lancrăm-Sebeş-Alba Iulia, Ediţia a XXIX-a, 8-9 mai 2009). Pentru activitatea literară a primit şi alte numeroase diplome şi premii pentru poezie la diferite concursuri în ţară cât şi în străinătate. Este membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005) şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2009), al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2009), al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” (România-India). Este redactor-şef adjunct la revista „Climate literare”.

 

Scrieri

Con de lumină, Ed. Macarie, Târgovişte, 1993, Cuvânt de bun venit de poetul Gheorghe Tomozei (p. 105); Veac întors, Ed. Macarie, Târgovişte, 1997, prefaţă de Cezar Ivănescu – Deplină maturitate poetică (p. 4); În loc de postfaţă, Petrea Ciupitu: Energii mântuitoare; Vinovat de prea multă iubire (cartea întâi), Ed. Macarie, Târgovişte, 2001, caracterizat de Cezar Ivănescu prin sintagma Regăsirea paradisului iubirii. Volumul a primit Premiul Special al Juriului cu ocazia celui de-al X-lea Festival Internaţional de Poezie Drumuri de spice, 27-28 iulie 2003, acordat de Societatea literar-artistică Tibiscus – Uzdin; Vinovat de prea multă iubire (cartea a doua), Ed. Macarie, Târgovişte, 2003, În loc de prefaţă sau o bilă albă: Cartea de poezie, Victor Sterom; volum premiat de Societatea Scriitorilor Costache Negri – filiala Ploieşti, 2003; Lumini pe roua lumii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005 (antologie); prefaţă de Mircea Cotârţă: Din lumina sufletului se veşnici poetul; volumul a primit Premiul pentru poezie pe anul 2005 acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Filozofând cu Diogene sau Limita bunului simţ, Ed. Macarie, Târgovişte, 2005, prefaţă de Mircea Cotârţă: Poetul hăituit în paradis; Echilibrul haosului, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006, pentru prefaţă, cu un Argumentum de George Coandă şi Mircea Cotârţă: Din haos, nu ţărână, a fost plămădit poetul; volumul a primit premiul pentru poezie pe anul 2006 acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Înger zburând pe maci, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, prefaţă de Mircea Cotârţă: Poetul, exilat printre oameni; volumul a primit premiul „Grigore Alexandrescu” pentru poezie pe anul 2007, acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Neuronii somnambuli, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, prefaţă de Toma George Veseliu: Neuronii somnambuliîntre „genomul sentimentelor” şi „luciditatea subconştientului” sau faţa nevăzută a poetului, coperta IV fiind semnată de Tudor Cristea; Frunzele neliniştii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2010, coperta 4 semnată de prof. dr. George Coandă: Poetul stării de interioritate; Lacrimile neodihnei, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Rapsodia naturii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2013.

 

Antologii

Poezia Cetăţii, Ed. Macarie, Târgovişte, 2001; Cupolă de veac, Ed. Macarie, Târgovişte, 2003; Pe o coajă de vocală, Ed. Macarie, 2003; Almanahul Mihai Eminescu, Ed. Macarie, Târgovişte, 2004; Caietele „Litere”. În căutarea unui topos liric, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006, p. 148-151; Antologie lirică, proză, plastică, DOR de DOR, alcătuită de Marin Toma, editată de Asociaţia pentru Progresul şi Dezvoltarea Spiritului rural, Bucureşti, 2007; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical Antology, versiuni de George Anca, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; Antologia sonetului românesc, vol. III, culegere de Radu Cârneci, Ed. Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2009; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

 

Referinţe

Victor Petrescu, Serghie Paraschiva, Dicţionarul de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 1999, p. 223-224; Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor 1950-2000, volumul XVII, dicţionar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Iaşi, Casa de Editură Venus, 2006, p. 293-315; Totdeauna cu noi (antologie de poezie, proză, eseu, critică literară etc.), Ed. Amurg sentimental, Bucureşti, 2007. Critică literară de Petruş Andrei pentru volumul Lumini pe roua lumii: Florea Turiac – un aed în templul artei, p. 59-69; George Coandă, Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, p. 397-398; Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române. 1880-2000. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Poeţi târgovişteni, Florea Turiac, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, p. 628; Mihai Stan, Conferia. Convorbiri şi confesiuni, Florea Turiac. Poezia pentru mine este Cutia Pandorei, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 339-345; Florentin Popescu, Eu v-am citit pe toţi! (vol. II), Romantismul bine temperat: Florea Turiac, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 260-261. Enciclopedia oraşului Târgovişte, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, ediţia I, 2011, p. 454; ediţia a II-a, 2012, p. 477. Cronologia lumii literare româneşti, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012, p. 432; George Toma Veseliu, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2015; Ioan Holban (coord), Un dicţionar al scriitorilor români contemporani, vol. 2, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2016; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 83-92.

 

Coandă, George: Veac întors, Curier cultural în „Dâmboviţa”, nr. 1649, luni, 18 mai 1998, p. 4; Gruia, Lucian: Discipolul lui Diogene, pentru volumul Filozofând cu Diogene sau Limita bunului simţ, în „Esteu – Revistă literară”, anul 2, nr. 2-3, ianuarie-februarie 2006, p. 20; Popescu, Florentin: Romantismul bine temperat, pentru volumul Lumini pe roua lumii, în „Oglinda literară”, anul V, nr. 55, iulie 2006, p. 1974; Antonescu, Mihai: Revenirile poetului, pentru volumul Echilibrul haosului, în „Viaţa de pretutindeni”, anul III, nr. 1-7 (24-30), iulie 2007, p. 93; Bianu, Corin: Adumbrit de metaforă, pentru volumul Înger zburând pe maci, în „Climate literare”, anul 2, nr. 10-11, iulie-august 2008, p. 15; Veseliu, George Toma: Clasic sau modern?, pentru volumele Îngeri zburând pe maci, Lumini pe roua lumii, Echilibru haosului, în „Litere”, anul IX, nr. 8-9(101-102), august-septembrie 2008, p. 29-31; Zalis, Henri: Expuneri lirice recomandate de magia iluziilor, pentru volumul Neuronii somnambuli, în „Litere”, anul X, nr. 10(115), octombrie 2009, p. 22 şi p. 25; Grăsoiu, Liviu: Un hedonist neliniştit, dar decent, pentru volumul Frunzele neliniştii, în „Litere”, anul XII, nr. 2(131), februarie 2011, p. 46-47;

 

Opinii

Meditaţiile sale exală un aer de sănătate spirituală şi de, bine strunit, patos. La vârsta jubilaţilor – când deznădejdile, durerile, spaimele nu par a-l cerceta, el ne oferă în învolburarea momentului o frântură de senin. De speranţă. (Gheorghe Tomozei)

 

Florea Turiac este un romantic nu întârziat şi bine deghizat într-un poet care-şi trăieşte clipa şi veacul, cu toate ale lor, prin toate filtrele fiinţei şi gândurile lui; are nostalgia copilăriei şi a tinereţii rămase în urmă, suferă de iubire, se implică în revolta faţă de mizeriile şi nevrozele vremii (nu întâmplător în sumarul cărţii întâlnim titluri ca: „Veac silit”, „Veac arzând”, „Veac strâmb”, „Veac bolnav”, „Veac cuprins de friguri” ş.a.), precum odinioară Bacovia suferea pentru distrugerea echilibrului ecologic al planetei. Se bucură de puritatea naturii în care îşi caută uneori refugiul, pledează cu sinceritate pentru omenie şi frumos, pentru prietenie şi pace între oameni şi, la nivel mai larg, între ţări şi popoare. (Florentin Popescu)

 

Artistul are calităţi notabile, iar câteva îi scot în relief punctul ascuns sub destăinuiri şi prudente participări şi adaptări. Totodată trece în versul lui expresia dezamăgirilor, de atâtea ori aproape naturale, într-o discreţie din ce în ce mai bine stăpânită. Mai degrabă înşelat de bucurii efemere, Florea Turiac izbuteşte să împace dispoziţii opuse, să-şi lase mintea trează şi reveria animată de porniri lucide. [...]„Îmi ridic mâinile/ imagi­nându-mi-le ca nişte aripi de îngeri/ dar deşi au şi ele păcatele lor/ nu se vor transforma în lacrimi de ceară/ când vor ajunge să atingă cerul şi soarele”. [...] Prin exprimarea acestora se vădeşte că artistul tinde spre modernitate, una de ordin subtil. Vorbim de modernitatea suferinţei, a pedepselor, uneori a consimţirilor. Şi, pe alocuri, modernitatea vine din angoasa descifrărilor temătoare de tăceri, de retorica lor ciudată, vag muzicală. [...]Ca şi în alte precedente plachete de versuri, care nu-l dezmint, Florea Turiac prelungeşte meditaţia, găseşte drumurile degajării preferate, consemnează încrederea cu care priveşte în viitor. Ceea ce îl scuteşte să fie provocator; în schimb, fără urmă de ostentaţie sau de extravaganţă, menţine şi confirmă calitatea lirismului său, travaliul modulaţiilor prin care peniţa scorneşte punţi de treceri de la un exerciţiu la altul. (Henri Zalis)

 

Se anunţă, de la prima piesă o atmosferă luminoasă, necontorsionată, devenită amprentă pentru întreg volum. […] Generos („festin”) sau nostalgic („talerele vieţii”), neliniştit sau grav („jaf în iubire”), ironic la limita pamfletului („căi confuze”), Florea Turiac are drept zeu tutelar prezentul în ipostază trupească. Metafizica, resemnarea, înţelepciunea ori renunţarea la lucrurile carnale îi rămân străine deocamdată. Până atunci mânuieşte „arcuşul vieţii” astfel: „din grâu neghina de-i aleasă/ ca lebăda iubirea-i albă/ de-aceea îmi aleg mireasă/ doar poezia ca o salbă// de aur pur s-o port cu mine/ unde doinesc sub flori de stele/ să-mi fie zilele depline/ când sunt arcuşul vieţii mele”. (Liviu Grăsoiu)

 

Născut la 12.XI.1944, Ioneşti, com. Petreşti, Dâmboviţa

prozator, publicist

După liceu („Vladimir Streinu” din Găeşti, 1963), urmează cursurile Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institututlui Pedagogic Bucureşti (1965-1968). Licenţiat al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institutului „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1982). Profesor de desen la Gura Şuţii, Găeşti, Târgovişte. În 1994 înfiinţează Ed. Pandora-M. Pentru prima dată în România, această editură publică ediţii bilingve din Shakespeare. Debut publicistic cu povestirea „Motorul” în ziarul „Secera şi ciocanul” (1962). Colaborează la „Secera şi ciocanul”, „Reeducarea minorilor”, „Contemporanul”, „Dâmboviţa”, „Litere” (redactor asociat), precum şi la revista „Fotografia” cu texte de teorie, critică şi istorie a fotografiei. Expoziţii personale şi colective de pictură. Participă cu lucrări de artă fotografică la saloane şi concursuri interne din Târgovişte, Bucureşti, Oradea, Braşov, Botoşani, Sibiu, precum şi la saloane internationale. În 1986 obţine două medalii de aur la Salonul „Fotosport” – Reus-Spania şi, în 2010, la acelaşi salon internaţional, Medalia Salonului şi Trofeul Comitetului Olimpic Internaţional. Debut editorial în 1988 cu „Cioara şchioapă”, roman în care abordează simbolul, insolitul, grotescul, bizarul. În 2001 puublică volumul „Quatrocente”, „un fals jurnal despre o falsă memorie”. Urmează, în 2007, „Nastasia, un amor de aproape un an”, roman în care „ironic cu sine până la capăt, naratorul înclină să vadă femeia personaj de reflux şi numai aparent de flux deziderativ, deoarece o percepe în dizarmonie cu ordinea”. „În liniştea lecturii solubile, recomandăm un vizionar paradoxal, singur, exigent” (H. Zalis). În 2008 apare „Meşterul de oglinzi” (ediţie revăzută şi adăugită a cărţii „Quatrocente”) şi „Jurnalul de la Marcona”. Apoi „O iubesc enorm, Domnule judecător” (2009), în care apar îmbinate textualismul, spiritul satiric, ludicul, apetenţa parodică, ironia, bonomia, dramatismul, biografismul, oralitatea, coloc­vialitatea, derizoriul, comicul, absurdul, misticismul. În 2011 publică romanele „Al treilea picior” şi „Haralamba”. A mai întocmit şi editat, la editura proprie, Pandora – M, miniantologiile de maxime, proverbe, şi zicale: „Cartea bogatului – Cartea săracului” (2005); „Dragostea – Gelozia – Ura” (2005); „Femeia – Bărbatul şi Amantul” (2004); „Cartea prostului – Cartea Înţeleptului” (2004); „Dragostea ce arde ca un foc” (2003). Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Premiul „Ion Ghica” pentru jurnal – „Jurnalul de la Marcona” (2008); Premiul „Radu Petrescu” pentru roman – „Nastasia, un amor de aproape un an”, (2009); Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru roman – „O iubesc enorm, Domnule Judecător” (2010) şi Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru roman – „Al treilea picior” (2012). Este membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008).

 

Scrieri

Cioara şchioapă. Târgovişte, Ed. Pandora – M, 1998; Quatrocente. Piteşti, Ed. Paralela 45, 2001; Nastasia, un amor de aproape un an. Bucureşti, Ed. Trei, 2007; Meşterul de oglinzi. Bucureşti, Ed. Trei, 2007; Jurnalul de la Marcona. Târgovişte, Ed. Marcona, 2008; O iubesc enorm, Domnule Judecător. Piteşti, Ed. Paralela 45, 2009; Al treilea picior, Bucureşti, Ed. Trei, 2011; Haralamba. Bucureşti, Ed. Trei, 2011; Jurnalul de la Marcona, Colecţia Opera Omnia – romanul de azi, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2012; Spovedania. Târgovişte, Ed. Pandora-M, 2013; Oglinzi zgâriate, Bucureşti, Ed. Trei, 2014; Gumelniţa, Bucureşti, Ed. Trei, 2014; Jurnalul de la Marcona. Însemnările, Bucureşti, Ed. Trei, 2015;

 

Antologii

Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007, p. 145-159.

 

Referinţe

Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 1999, pag. 154-155; Petrescu, Victor, Scriitori şi publicişti dâmboviţeni 1900-2004. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2005, pag 128; Zalis, Henry. O istorie condensată a literaturii române 1880-2000, Târgovişte, Ed. Bibliotheeca, 2007, pag 522-524; Enciclopedia oraşului Târgovişte, ed. a II-a, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2012, p. 306; George Toma Veseliu, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2016; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 74-82.

 

Cristea, Tudor Morala textului, Revista dâmboviţeană, 13 febr. 1999, pag. 6; Lumea cărţilor. Cioara şchioapă, Modus dicendi, mart. 1999, pag 12 -13; Vlad, Mihail, Noutăţi editoriale. Ion Mărculescu „Cioara şchioapă”, Dâmboviţa, 25 ian. 1999, pag 4; Cristea, Tudor. Un cioranian, Litere, nr. 1, ian. 2001, pag. 22-24; Cristea, Tudor, Memoria şi textul, Litere nr. 5 (14), mai 2001, pag. 8-10; Stan, Mihai. Ion Mărculescu. Interviu, Litere nr. 4 (37) apr. 2003, pag. 22-24; Bineaţă, Margareta. Între tragic şi băşcălie, Litere nr. 9(90), sept. 2007, pag. 11-12; Zalis, Henry. Scrisul unui autor surprinzător, Convorbiri literare, iulie 2007, nr. 7(139), pag. 522-524; Lilea, Radu. Cum vă place, 7 Plus, 23 iun. 2007, pag. 10; Agopian, Ştefan. 3 de la Trei, 24 Fun, 8-14 iunie 2007, pag. 13; Veseliu, T. G. Un roman al sexului, Impact, nr. 330, 19 iunie – 2 iulie 2008, pag 5; Ionel, Nicolae. Muntele din fărâme, Litere nr. 2(95), feb. 2008, pag 25-27; Bineaţă, Margareta. Jurnalul de la Marcona sau vocaţia mizantropiei, Litere nr. 7-8 (112-113), iulie-aug. 2009, pag. 12-14; Ionel, Nicolae. Viaţa mea e un roman, Litere nr. 11-12 (116-117) nov.-dec. 2009, pag 22-24; Ionel, Nicolae, Oameni de tinichea, Litere, nr. 3(132) martie 2011, pag 24-25; Bineaţă, Margareta, Arta reinventării, Litere, nr. 9-10(150-151) septembrie-octombrie 2012, pag 23-25.

 

 

Opinii

Jurnalul de la Marcona” are aerul că introduce în intimitate derizoriul, îl pune în legătură cu cele mai simple impresii. Convorbiri cu rude, cu vecini păstrează în fibra lor un gen de minimalism. Ascendenţa lui poetică, non-moralizatrare, hazlie, pusă în scenă ca o badinerie de pastel va plăcea – complace orice incursiune la adăpost de scandaluri. Ion Mărculescu ştie să construiască digresiv pe file de calendar, după ce s-a asigurat că dispune de varietate anecdotică şi flux explicativ. Rămâne în chenar, în surdină, o poveste cât patru-cinci silabe, uşor de adunat apoi în propoziţii. Nu am o explicaţie specială pentru menţiunea din titlu „Geneza”. Ca şi Cel de Sus, demiurgul pământean intenţionează o urmare. Restul este tăcere. Ca om înzestrat pentru simplitate în elementele de sensibilizare, autorul are suficiente resurse să scoată din amănunte anodine o nouă scriere dedicată chiar lor. Principiul unificator rezidă în câteva elemente de excelentă autoportretistică. (Henri Zalis)

 

Micul roman erotic adolescentin se dovedeşte, în acest sens, insuficient. Este apoi, prea multă afectare lirico-filozofică. O formă a acestei afectări este permanentul dialog – care cedează uneori locul unor referiri umorale – cu prezumtivul critic raţionalist („criticul meu”, zice I. Mărculescu), care i-ar cenzura afirmaţiile justificat-aberante sau limbajul prea frust. Se adaugă, pe acest fond, o dorinţă lesne sesizabilă de epatare, prin supralicitare asociativă sau lexicală. Toate acestea strecoară note false într-un discurs, altminteri, substanţial şi bine susţinut. Poate de aceea partea cea mai agreabilă din carte (pata ei de lumină, aş zice) rămâne micul roman epistolar strecurat printre pagini. Justifică el, ca eşantion de viaţă, suferinţa întreagă a supravieţuirii şi a memoriei? Justifică epura sa literară latura neagră, ironică, ludică, funambulescă şi, nu rareori, cinică a textului? Greu de spus. Dincolo de orice, „Quatrocente” adânceşte imaginea unui moralist de speţă tragică (dar şi pe aceea de pamfletar care suferă de generalitatea şi chiar de absenţa obiectului) pe care o conturase, ferm, prima carte. (Tudor Cristea)

Romanele lui Ion Mărculescu („Cioara şchioapă”, „Nastasia, un amor de aproape un an”, „Jurnalul de la Marcona”, „O iubesc enorm, domnule judecător”, „Meşterul de oglinzi” sau „Al treilea picior”) mizează pe o formulă narativă inedită, având structura unor tablete în care autorul vorbeşte, după propria-i mărturisire, „despre tot şi nimic”, îmbinând umorul, ironia, sarcasmul, cu reflecţia filozofică şi meditaţia amar-resemnată. Nu face excepţie de la regulă nici „Haralamba”, a patra carte din ciclul romanesc mai amplu „Jurnalul de la Marcona”, publicată anul acesta la Ed. „Trei”. [...]Mărculescu ştie mai tot timpul să găsească vorba de duh potrivită cu subiectul abordat, să surprindă peisaje inedite pe cărările narative îndelung bătătorite în scrierile sale. (Margareta Bineaţă)

 

Al treilea picior” nu este o carte frumoasă în accepţiunea curentă. Această afirmaţie nu trebuie înţeleasă peiorativ oricât de puţin. Când afirmăm despre o carte că e doar frumoasă, ea poate fi inofensivă sau într-un caz mai rar exemplară, datorită unui stil sau unui gen bine delimi­tat. Avem de data aceasta de-a face cu o proză de tectonică mai apar­te, prezentând o combinaţie de armonie şi dizarmonie, de organizare şi haos, de zone mai liniştite şi altele de catastrofă, de porţiuni de triumf al formei, dar şi de recădere în amorf. Prin urmare, s-ar cere cu îndreptăţire a fi valorizată estetic şi nu plasată într-o zonă exclusă a limbajului. În „Al treilea picior”, urâţenia se prezintă ca semnul burlesc sau polemic al neajunsului moral şi prinde chip printr-o voinţă ar­tistică de traumatizare a realităţii sensibile. (Niculae Ionel)

 

Născut la 9.VII.1943, Bucureşti

 

Prozator, istoric şi critic literar, publicist, editor

 

Ciclul primar, gimnazial şi liceal la „Vladimir Streinu” din Găeşti (1960). Din cauza unor restricţii de ordin politic (tatăl ofiţer, deţinut politic) se înscrie doar la Şcoala Tehnică de Petrol şi Gaze din Ploieşti, pe care nu o termină, fiind încorporat la o unitate militară de muncă ca fiu al unui „duşman al poporului”. (Tatăl, subofiţer de intendenţă în Ministerul Apărării Naţionale, apoi la diferite unităţi militare, refuză – cei din familia sa şi a socrilor erau vechi ţărănăşiti – înscrierea în Partidului Comunist, ceea ce i-ar fi adus şi trecerea în clas ofiţerilor cu gradul de căpitan. Refuzul nu rămâne nepedepşit şi, pe baza unei delaţiuni, Tribunal Militar Craiova, în deplasare la Piteşti, îl condamnă la 9 ani de temniţă pentru uneltire împotriva statului. Eticheta de „duşman a poporului” se va răsfrânge negativ asupra familiei, care va fi supusă unor numeroase interdicţii). Absolvent al Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic din Piteşti (1966). O perioadă este muncitor la depozitul de carte al librăriei din Găeşti, deşi obţinuse diploma de profesor de limba şi literatura româna, acesta fiind singurul loc de muncă la care a avut acces. Profesor de limba şi literatura română la Institutul Special de Reeducare a Minorilor din Găeşti (1966-1977). O lume închisă, brutală, cu delincvenţi minori dar şi majori, cărora „le predă” limba română. O lume închisă ce reproducea coercitiv lumea mai largă de afară în care o simplă remarcă anticomunistă aducea recluziunea. Atmosfera, întâmplările apar transfigurate artistic în romanul „Paradis”. Apoi profesor la Picior de Munte şi la ŞcoalaCoresi” din Târgovişte (1989-2000). Conduce cercul metodic al profesorilor de limba şi literatura română din Târgovişte (1991-2000), calitate în care, plecând de la realităţile şcolii gimnaziale dâmboviţene – învăţământ politizat, cu o metodică precară, pe alocuri chiar ostilă elevului care, subliminal, trebuia „format” după un anume model structural – îl determină să conceapă, să editeze apoi, o serie de manuale complementare bine primite de profesori şi elevi. Debut publicistic cu articole privind psihologia delicventului minor, apărute înReeducarea minorilor”, buletinul intern al institutelor de profil, ce apărea  ca supliment al revisteiÎn slujba patriei”. Colaborează intermitent, în măsura în care „trecutul” familiei nu se estompase încă (de câteva ori i s-a interzis accesul la funcţii didactice din cauza „dosarului”) la „Dâmboviţa”, „Graiul Dâmboviţei”, „Jurnal de Dâmbo­viţa”, „Litere”, „Jurnal de Bucureşti”, „Curier”, „Literatorul”, „Sud”, „Eroica” doar cu articole şi studii de specialitate. Înfiinţează revistaCoresi” a elevilor Şcolii Nr. 5 Târgovişte. În perioada 1995-1996, mode­rează la Radio D Târgovişte o emisiune săptămânală de cultură ce avea ca rubrici permanente: „Capcanele limbii române”; „Cărţi pentru week-end”, emisiune aşteptată de ascultătorii târgovişteni, un fel de tribună a artelor, a bunului simţ, o pledoarie pentru lectură, un exerciţiu necesar de cultivare a limbii prin procedee interactive. Fondează editura „Biblio­theca” din Târgovişte (1997), al cărei director-proprietar este, editură de top care, în cele două decenii de existenţă, a dat peste 1000 de titluri, multe dintre acestea de istorie şi critică literară, de beletristică, monografii şi carte academică, oferind autorilor târgovişteni ocazia afirmării.

 

Redactor-şef al revisteiLimbă şi literatura română” a Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmbo­viţa (1998), redactor-şef fondator al revistei lunare de culturăLitere”, ce apare la Editura Bibliotheca, prin efortul financiar şi logistic al acesteia (din 2000), redactor-fondator al revistei de cultură „Armonia”, serie nouă (2005), senior redactor la „Pro Arme”, redactor „Bucureştiul literar şi artistic”, membru în consiliul de coordonare editorială a revistei „Eroica”.

 

Secretar al Academiei Internaţio­naleMihai Eminescu” din Bucureşti (româno-indiană) înfiinţată în 1987 şi vicepre­şedinte al Asociaţiei Culturale Româno-Indiene (2004). Colaborarea cu RICA se vădeşte în câteva titluri precum: Introducere în Jainism, de Rudi Jansma, Sneh Rani Jain, este prima carte apărută în România despre jaini şi jainism; Effect of Indian Thought on Mihai Eminescu / Eminescu şi gândirea indiană (ediţie bilingvă româno-engleză) de dr. Zricha Vaswani; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical anthology.

 

Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (1999), distins cu Ordinul Ziariştilor clasa I-aur (2007), membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2005) şi al Uniunii Scriitorilor din România (2014). Premiul pentru proză (romanul „Paradis”) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). Distins cu medaliaMeritul cultural” clasa I (2004); Diploma de Excelenţă a Primăriei din Târgovişte pentru activitate culturală (2010); Diploma de Onoare a Primăriei Chişinău pentru contribuţia la fondarea şi organizarea Bibliotecii Municipale „Târgovişte” din Chişinău, prin donarea a circa 10.000 de volume (2012); Meritul civic decernat de preşedintele Republicii Moldova (2012); cetăţean de onoare al municipiului Târgovişte (2013).

 

Debut editorial cu Admiterea în liceu (1993). Autor sau coordonator al lucrărilor „1897-1997 Centenar. Primăria oraşului Târgovişte (1997), Îndrumar pentru examenul de capacitate şi de admitere. Literatură I-II” (1998), Scriitori dâmboviţeni: bibliografie şcolară. Vol. I Clasicii (1998). Îngrijeşte volumulCrai Negru” al poetului Ion Vrăbiescu, apărut postum. Coautor al volumului Mihai Viteazul în memoria urmaşilor (2001). Îngrijeşte, împreună cu Iulian Filip, antologia Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia(2003); ediţia a II-a premiată la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău (2007), locul al II-lea în topul celor mai citite cărţi editate în 2007 în Republica Moldova.

 

Romanul „Clone” (2003), departe de a fi unul în spirit SF, este un roman alegoric, cu trimiteri sarcastice la contempo­raneitate. Un univers clonat, bogat în ficţiune, dominat de puterea manipulării (temporală, spaţială, informaţională); proiecţii psihologice, tulburătoare şi realităţi ce trimit explicit la România de azi. În Paradis (2004)„un roman al destinelor refuzate” – sunt înfăţişate drama intelectualului român în timpul comunismului, precum şi avatarurile acestuia în contemporaneitate; prin decalc, pastişă sau rezonanţe ale limbii de lemn, este ilustrată gândirea îngrădită a românilor în epocă. Tema este continuată în „Ieşirea din paradis” (2007), Întoarcere în Paradis (2015) încheind trilogia Paradis.

 

Clone 2 (Invazia, vol. 1, Exodul, vol. 2) (2015) continuă pseudo-SF-ul Clone apărut în anul 2003, o satiră a lumii contemporane, romanul putând fi apropiat, mai degrabă, de parabolele iluminiştilor, de modernitatea cărora Mihai Stan aminteşte. Doar că aceştia „evadau în alte spaţii, visau lumi perfecte, imaginând utopii, pe când M.S. evadează în alt timp propunând o distopie şi meditând asupra relelor lumii terestre”.

 

Coordonează colecţiile „Eseu” şi „Proză contemporană” ale editurii Bibliotheca în care au apărut scriitori precum Mircea Horia Simionescu, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Henri Zalis, Mircea Constantinescu, Marian Popa, Liviu Grăsoiu, Tudor Cristea, Daniela-Olguţa Iordache, George Coandă, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, Emil Stănescu, Sultana Craia, Emil Vasilescu, George Anca, Florentin Popescu, Emil Lungeanu, Lilica-Voicu Brey, Costache Olăreanu, Corneliu Popescu, Corin Bianu, Dan Gîju, Nicolae Neagu, George Toma Veseliu, Valeriu Râpeanu, Gheorghe Buluţă, Mircea Anghelescu, Crisula Ştefănescu, Nicolae Rădulescu, Ştefania Rujan, Dumitru Ungureanu ş.a. O atenţie deosebită a acordat publicării unor cărţi semnate de scriitori din Republica Moldova, membri ai Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi ai redacţiei Litere din Chişinău, pe care M.S. o înfiinţează în 2004: acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Aurelian Silvestru, Vasile Romanciuc, Igor Şarov (cu acesta, director al Editurii Cartdidact, a editat în tandemul Bibliotheca-Cartdidact mai multe volume).

 

Se numără printre principalii organizatori ai Festivalului-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” şi „Primăvara Albastră”. Participă, conducând o delegaţie a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (Dumitru Copilu-Copillin, Ion Mărculescu, Niculae Ionel, Emil Stănescu, Corin Bianu, Victor Petrescu, George Coandă), la toate cele patru ediţii ale Congresului Mondial al Eminescologilor de la Chişinău.

 

Ca preşedinte al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni organizează simpozioane naţionale pe diverse tematici: Simpozionul Internaţional Alexandru Ciorănescu (2009); marcând 10 ani de la dispariţia savantului originar din Moroienii Dâmboviţei şi simpozion Alexandru Ciorănescu cu prilejul centenarului naşterii savantului (2011); Simpozionul „Şcoala Prozatorilor Târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Mircea Horia Simionescu” (2014); Simpozionul „Şcoala Prozatorilor Târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Costache Olăreanu” (2015), simpozionul cu tema „Şcoala prozatorilor târgovişteni” tinzând să devină o manifestare târgovişteană anulă.

 

Prin fondarea Editurii Bibliotheca, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a revistei „Litere” (cu un grup de găeşteni Tudor Cristea, Daniela-Olguţa Iordache, Dumitru Ungureanu, Nicolae Neagu) Mihai Stan are contribuţie decisivă la dezvoltarea culturii scrise în arealul dâmboviţean (Târgovişte, Găeşti, Moreni, Titu, Pucioasa), dar şi la propagarea culturii scrise târgoviştene la nivel naţional.

 

 

 

Scrieri:

 

Clone (roman), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003; Paradis (roman). Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2004; Destin într-un timp dogmatic. Ion Gavrilă în dialog cu Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2005; Lecturi empatice, Bucureşti, Editura AIME, 2006; Rătăcirile unui caligraf. Mircea Horia Simionescu în dialog cu Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006; Ieşirea din Paradis (roman), Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007; Confreria. Convorbiri şi confesiuni, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009; Paradis. Ieşirea din Paradis, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009; Exodul. Clone 2, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011; Paradis. Ieşirea din Paradis, (ediţia a II-a), Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2012; Clone. Invazia. Exodul, Iaşi, Editura Tipo Moldova, Colecţia Opera Omnia – Proză contemporană, 2012; Lecturi empatice 2, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Litere, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014; Întoarcere în Paradis, Bucureşti, Editura Semne, 2015; Trilogia Paradis: Paradis (vol. I); Ieşirea din Paradis (vol. II); Întoarcere în Paradis (vol. III), Editura Bibliotheca, 2015;

 

 

 

Colaborări:

 

1897-1997. Centenar. Primăria oraşului Târgovişte (monografie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1997; Îndrumar pentru examenul de capaci­tate. Sintaxa frazei, Târgo­vişte, Editura Bibliotheca, 1996; Ediţia: a II-a (1997), a III-a (1998); Îndrumar pentru examenul de capacitate şi de admitere. Lite­ra­tură, Vol. I-II, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Scriitori dâmboviţeni: bibliografie şcolară. Vol. I: Clasicii, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Sintaxa frazei: (Gramatică - clasa a VIII-a): Îndrumar pentru examenul de capacitate, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999; Limba şi literatura română: examenul de capacitate şi de admitere în liceu 2000, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2000; Mihai Viteazul în memoria urmaşilor, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2001; Litere 100. Istoria unei reviste literare dâmboviţene, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2008; Târgovişte. Călători străini. Cronicari, vol. I (crestomaţie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2010; Târgovişte în literatură. 1800-1918, vol. II (antologie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2010; Enciclopedia oraşului Târgovişte (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012; Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Din istoria unei grupări literare (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. Laureaţi ai ediţiei (coordonator), Târgovişte, Editura, Bibliotheca, 5 ediţii, 2011-2015; Litere. Istoria unei reviste de cultură dâmboviţene (2000-2015) (coordonator), Bucureşti, Editura Semne, 2015; Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Vol. 2. În cultura cetăţii (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016;.

 

 

 

 

 

 

 

Ediţii îngrijite:

 

Crai Negru. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia (antologie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003; Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia (antologie), ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007; Caiete Litere I. În căutarea unui topos liric, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2006; Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical Antology, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Asociaţia Culturală Româno-Indiană (Rica), colecţia Biblioteca SST, Editura Bibliotheca, 2008; Caiete Litere III. Treptele visului. Tineri poeţi dâmboviţeni (antologie), Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2008; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg (antologie bilingvă română-rusă), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012; Şcoala prozatorilor târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Mircea Horia Simionescu. Mircea Horia Simionescu şi scriitorii dâmboviţeni (evocări), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014; Elena Văcărescu şi spiritualitatea românească în Europa. 150 de ani de la naştere. Studii şi articole, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014;

 

 

 

Referinţe în volume:

 

Academia Română. Dicţionarul general al literaturii române. vol. S-T, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, p. 357-358; Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999, p. 205-206; Popescu, Mihai Gabriel. Memoria dascălilor noştri, IV. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2000, p. 112-113; Neagu, Marin. Istoria literaturii române în date. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2001, p. 220-227; Popescu, Mihai Gabriel. Memoria dascălilor noştri, V. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003, p. 80; Petrescu, Victor. Scriitori şi publicişti dâmboviţeni. 1900-2004. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2005, p. 214-216; Zalis, Henri. O istorie condensată a literaturii române. 1880-2000. vol. II, Lecturi polivalente. Itinerar sufletesc, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006, p. 255-257; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. I, Mihai Stan. Universul concentraţionar românesc inedit, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 242-244; Zalis, Henri. O istorie condensată a literaturii române, 1880-2000. ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 582; Coandă, George. Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 397, 402 ,421 ,432, 438; Cristea, Tudor. De la clasici la contemporani. Târgovişte, Grupul Editorial Bibliotheca-Marcona, 2008, p. 279-282; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. II, Biografia ca naraţiune: Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009, p. 285-287; Popescu, Florentin. Noi portrete în peniţă, Bucureşti, Editura Rawxcoms, 2010, p. 192-197; *** Enciclopedia oraşului Târgovişte, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011, p. 415; Popescu, Florentin. Salonul cu portrete în peniţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 207-212; Ionel, Niculae. Scriitori târgovişteni, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 51-58, 148-156; Bineaţă, Margareta. Cărţi şi scriitori de azi, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 92-104; Tudor, Cristea. Revizuiri şi consemnări. Eseuri de critică şi istorie literară, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 261-272; Neagu, Marin. Cronologia lumii literare româneşti, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 390, 402, 410, 411; Florentin Popescu, Salonul cu portrete în peniţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 207-212, 227-230; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. IV, Un triplex poetic de zile mari, p. 43-44; Lecturile scriitorului, p. 117-118, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Liviu Grăsoiu, Românul a rămas poet?, Poetul bine deghizat, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013, p. 180-184; George Coandă, Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013, p. 20, 544, 551, 568, 573, 574, 586, 604, 605, 609, 610; Dobre, Ana, Cărţi privite în ochi, Paradisurile lui Mihai Stan, p. 167-170; Povestea unui candid voltairean, 171-175; Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014; Petrescu, Victor, Crochiuri literare. Scriitori şi publicişti dâmboviţeni (1900-1944), Demers la destinul literaturii române, p. 282-288; Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2014; Gîju, Dan, Ucenicul zeului Thot. File dintre istorie a literaturii române contemporane în interviuri, În România valorile sunt recunoscute când este prea târziu, p. 170-178; Editura Favorit, Bucureşti, 2015; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 31-40; Ionel, Niculae, Exerciţii de admirare (Note de lectură), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 26-30; Codreanu, Theodor, Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica ontologică, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 8, 56, 57, 89, 90, 91, 94, 101, 102; Veseliu, George Toma, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 69-90; Bianu, Corin, Analist în literatura de piaţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 44-51; Ioan Holban (coord), Un dicţionar al scriitorilor români contemporani, vol. 1, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2016

 

 

 

Referinţe în periodice:

 

Cristea, Tudor. Parodic şi parabolă, Litere, nr. 9(42), sept. 2003, p.8-9; Craia, Sultana. Un roman postmodern, Universul cărţii, nr. 10, oct. 2003, p. 11; Prisăcaru, Vlad. Poeţi basarabeni acasă… la Târgovişte. Chişinău, BiblioPolis, nr. 4, 2004; Emil, Vasilescu. Despre ieroglife contemporane, Biblioteca, nr. 1, 2004, p. 23-24; Cristea, Tudor. Antologie şi solidaritate, Litere, nr. 2(47), feb. 2004, p. 8-10; Poduri lucrătoare spre integrarea noastră cu noi. Capitala, 24 febr. 2004, p. 8; Popescu, Florentin. Poezie de peste Prut, Ecart, 4 mar. 2004, p. 7; Popescu, Florentin. Poezia de peste Prut, Saeculum, nr. 9, apr. 2004, p. 50; Cioculescu, Barbu. În casa poeziei, Litere, nr. 4-5,(49-50), apr.-mai 2004, p. 12-13; Cioculescu, Barbu. Tot despre poezia acasă, Litere, nr. 6(51), iun. 2004, p. 12-13; Petrescu, Victor. Scriitori găeşteni contemporani. Gazeta Găeştilor, nr. 1(2), oct. 2004, p. 22-23; Cioculescu, Barbu. În viu grai şi... în tăcere. Litere, Anul VIII, Nr. 1 (82), ianuarie 2007, pag. 8; Cioculescu, Barbu. Tu eşti, Mircea?. Litere, Anul VIII, Nr. 2 (83), februarie 2007, pag. 8-9; Zalis, Henri. Mihai Stan – Lecturi polivalente (Itinerar sufletesc). Convorbiri literare, nr. 10 (118) oct. 2005, pag. 74; Craia, Sultana. Un roman postmodern. Universul Cărţii revistă lunară a MMC, An XIII, nr. 10 (154), octombrie 2003; Coandă, George. Un romancier sui-generis: Mihai Stan. Jurnal de Dâmboviţa, 12 martie 2004, nr. 2430, serie nouă anul IV (XI); Zalis, Henri. Întâlnire cu un coregraf al anticipaţiei, Contemporanul, Ideea europeană, nr. 11(632), noiembrie 2004; Coandă, George. Mihai Stan, romancierul mereu surprinzător. Jurnal de Dâmboviţa, 19 aprilie 2005, nr. 2771, an IV(XI), p. 6; Cioculescu, Barbu. Un altfel de Paradis. Litere, Anul VII, nr. 7(64), iulie 2005, pag. 8-9; Filip, Iulian. Ieşirea din paradisul clonelor – pe când?. Chişinău, Literatura şi arta, nr. 27 (3123), 7 iulie 2005, p. 3; Vasilescu, Emil. Utopia negativă. Biblioteca, nr. 8/2005, p. 253; Zalis, Henri. Lecturi polivalente. (Itinerar sufletesc rememorant). Convorbiri literare, nr. 10 (118) oct. 2005, pag. 74; Sânpetrean, George. „Paradisul” redescoperit. Dâmboviţa, nr. 3964, 13 dec. 2005, pag. 15; Popescu, Florentin. Universul concentraţionar, într-o viziune românească originală. Oglinda literară, Anul 5, nr. 58, oct. 2006; Craia, Sultana. Paradis. Biblioteca Bucureştilor, anul VIII, nr. 9, 2006, pag 35; Popescu, Mihai Gabriel, Paradis, Săptămâna românească, an II, nr. 44, 28 septembrie – 4 octombrie 2006, p. 8; Trifescu, Gabriela. Rătăcirile Unui Caligraf (Mircea Horia Simionescu în dialog cu Mihai Stan), în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, an VII, nr. 11-12(80-81), noiembrie-decembrie 2006, p. 22-23; Cioculescu, Barbu. Tu eşti Mircea?, în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Anul VIII, nr. 2 (83), februarie 2007; Chivu, Mariu. M. H. Simionescu în dialog cu Mihai Stan, în Dilema veche, nr. 172, 25-31 mai, 2007; Bineaţă, Margareta. Între realitate şi ingineria (meta)textuală. Litere, anul IX, nr.3-4 (96-97), martie-aprilie 2008; Popescu ,Florentin. Biografia, ca naraţiune: Mihai Stan. Caligraf, anul VIII, nr.819, mai 2008, p. 3; Bianu, Corin. Ieşirea din Paradis cu Mihai Stan... Viitorul Argeşului, nr.342, 11 aprilie 2008; Vasilescu, Emil. Izgonirea din Rai. Biblioteca. Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, nr.5, 2008; Borbély Ştefan, M. H. Simionescu în dialog cu Mihai Stan, în Viaţa Românească, nr. 5/2008; Filip, Iulian. Ieşirea din Paradis la priveghi. Literatura şi arta, nr. 30 (3282), 24 iulie 2008; Ionel, Niculae. O lume nebună, nebună... Litere, anul IX, nr.6-7 (99-100), iunie-iulie 2008, p. 23-25; Atanasiu, Victor. Clasa culturală intră în Paradis. Umbrela, anul II, nr.26, 12-18 martie 2009; Chişu, Lucian. Pre-textele scriiturii. Caiete critice, nr.12 (254), 2008; Bineaţă, Margareta. Paradisul întors. Litere, Anul IX, Nr. 2 (95), februarie 2008, pag. 11-14; Veseliu, George Toma, Paradis – romanul modern sau introspectiva eului, Impact, an IX, nr. 354-355, martie 2009, p. 9-12; Cioculescu, Barbu. La Confreria. Litere, Anul X, Nr. 10 (115), octombrie 2009, pag. 8-9; Cioculescu, Barbu. La Confreria (2). Între prospectori. Litere, Anul X, Nr. 11-12 (116-117), noiembrie-decembrie 2009, pag. 9-10; Cioculescu, Barbu. La Confreria (3). Între prospectori. Litere, Anul XI, Nr. 1 (118), ianuarie 2010, pag. 9-10; Cristea, Tudor. Paradisul după Paradis. Litere, Anul XI, Nr. 1 (118), ianuarie 2010, pag. 11-14; Popescu, Florentin, „Bibliotheca” şi al ei manager: Mihai Stan, Oglinda literară, an IX, nr. 102, iunie 2010, p. 5781; Cristea, Tudor. Un SF ludic. Litere, Anul XII, Nr. 5 (134), mai 2011, pag. 12-13; Ionel, Niculae. În prag de apocalipsă. Litere, Anul XII, Nr. 9 (138), septembrie 2011, pag. 21-23; Dobre, Ana. Paradisurile lui Mihai Stan. Luceafărul de dimineaţă, Nr. 11(1029), noiembrie 2012, pag. 4; Grăsoiu, Liviu. Poetul bine deghizat, în „Litere”, anul XIII, Nr. 11-12(152-153), noiembrie-decembrie 2012, pag. 52-53; Cristea, Tudor. Mihai Stan – Paradis. Ieşirea din Paradis. Cronica Găeştiului, an VII, Nr. 196, ianuarie 2013, pag. 5; Vasile, Corneliu. Paradis. Ieşirea din paradis. Caligraf, an XIII, Nr. 143, aprilie 2013, pag. 4; Bianu, Corin. A trăi, a lucra pentru binele literaturii. Mihai Stan – 70. Bucureştiul literar şi artistic, an III, Nr. 7(22), iulie 2013, pag. 8; Dobre, Ana. Povestea unui candid voltairean. Pro Saeculum, an XII, Nr. 5-6(89-90), 15 iulie – 1 septembrie 2013, pag. 159-160; Damian, Titi, Spectacolul ridicol al istoriei. Anteres axis libris, 2013, p. 48-55; Ştefan, Ion C., Două romane moderne într-o nouă interpretare. Amurg sentimental, an XXI, nr. 2(238), februarie 2015, p. 7,11; Dobre, Ana. Spectacolul epicizat al unui pseudoparadis. Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5, mai 2015; Cristea, Tudor. Scripted reality: o lume de cuvinte. Litere, an XVI, nr. 5(182), mai 2015, p. 12-13; Ionel, Niculae. Între infern şi paradis. Litere, an XVI, nr. 6(183), iunie 2015, p. 42-44.

 

 

 

 

  

Ciclul primar, gimnazial şi liceal la „Vladimir Streinu” din Găeşti (1960). Din cauza unor restricţii de ordin politic (tatăl ofiţer, deţinut politic) se înscrie doar la Şcoala Tehnică de Petrol şi Gaze din Ploieşti, pe care nu o termină, fiind încorporat la o unitate militară de muncă ca fiu al unui „duşman al poporului”. (Tatăl, subofiţer de intendenţă în Ministerul Apărării Naţionale, apoi la diferite unităţi militare, refuză – cei din familia sa şi a socrilor erau vechi ţărănăşiti – înscrierea în Partidului Comunist, ceea ce i-ar fi adus şi trecerea în clas ofiţerilor cu gradul de căpitan. Refuzul nu rămâne nepedepşit şi, pe baza unei delaţiuni, Tribunal Militar Craiova, în deplasare la Piteşti, îl condamnă la 9 ani de temniţă pentru uneltire împotriva statului. Eticheta de „duşman a poporului” se va răsfrânge negativ asupra familiei, care va fi supusă unor numeroase interdicţii). Absolvent al Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic din Piteşti (1966). O perioadă este muncitor la depozitul de carte al librăriei din Găeşti, deşi obţinuse diploma de profesor de limba şi literatura româna, acesta fiind singurul loc de muncă la care a avut acces. Profesor de limba şi literatura română la Institutul Special de Reeducare a Minorilor din Găeşti (1966-1977). O lume închisă, brutală, cu delincvenţi minori dar şi majori, cărora „le predă” limba română. O lume închisă ce reproducea coercitiv lumea mai largă de afară în care o simplă remarcă anticomunistă aducea recluziunea. Atmosfera, întâmplările apar transfigurate artistic în romanul „Paradis”. Apoi profesor la Picior de Munte şi la ŞcoalaCoresi” din Târgovişte (1989-2000). Conduce cercul metodic al profesorilor de limba şi literatura română din Târgovişte (1991-2000), calitate în care, plecând de la realităţile şcolii gimnaziale dâmboviţene – învăţământ politizat, cu o metodică precară, pe alocuri chiar ostilă elevului care, subliminal, trebuia „format” după un anume model structural – îl determină să conceapă, să editeze apoi, o serie de manuale complementare bine primite de profesori şi elevi. Debut publicistic cu articole privind psihologia delicventului minor, apărute înReeducarea minorilor”, buletinul intern al institutelor de profil, ce apărea  ca supliment al revisteiÎn slujba patriei”. Colaborează intermitent, în măsura în care „trecutul” familiei nu se estompase încă (de câteva ori i s-a interzis accesul la funcţii didactice din cauza „dosarului”) la „Dâmboviţa”, „Graiul Dâmboviţei”, „Jurnal de Dâmbo­viţa”, „Litere”, „Jurnal de Bucureşti”, „Curier”, „Literatorul”, „Sud”, „Eroica” doar cu articole şi studii de specialitate. Înfiinţează revistaCoresi” a elevilor Şcolii Nr. 5 Târgovişte. În perioada 1995-1996, mode­rează la Radio D Târgovişte o emisiune săptămânală de cultură ce avea ca rubrici permanente: „Capcanele limbii române”; „Cărţi pentru week-end”, emisiune aşteptată de ascultătorii târgovişteni, un fel de tribună a artelor, a bunului simţ, o pledoarie pentru lectură, un exerciţiu necesar de cultivare a limbii prin procedee interactive. Fondează editura „Biblio­theca” din Târgovişte (1997), al cărei director-proprietar este, editură de top care, în cele două decenii de existenţă, a dat peste 1000 de titluri, multe dintre acestea de istorie şi critică literară, de beletristică, monografii şi carte academică, oferind autorilor târgovişteni ocazia afirmării.

Redactor-şef al revisteiLimbă şi literatura română” a Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmbo­viţa (1998), redactor-şef fondator al revistei lunare de culturăLitere”, ce apare la Editura Bibliotheca, prin efortul financiar şi logistic al acesteia (din 2000), redactor-fondator al revistei de cultură „Armonia”, serie nouă (2005), senior redactor la „Pro Arme”, redactor „Bucureştiul literar şi artistic”, membru în consiliul de coordonare editorială a revistei „Eroica”.

Secretar al Academiei Internaţio­naleMihai Eminescu” din Bucureşti (româno-indiană) înfiinţată în 1987 şi vicepre­şedinte al Asociaţiei Culturale Româno-Indiene (2004). Colaborarea cu RICA se vădeşte în câteva titluri precum: Introducere în Jainism, de Rudi Jansma, Sneh Rani Jain, este prima carte apărută în România despre jaini şi jainism; Effect of Indian Thought on Mihai Eminescu / Eminescu şi gândirea indiană (ediţie bilingvă româno-engleză) de dr. Zricha Vaswani; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical anthology.

Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (1999), distins cu Ordinul Ziariştilor clasa I-aur (2007), membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2005) şi al Uniunii Scriitorilor din România (2014). Premiul pentru proză (romanul „Paradis”) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). Distins cu medaliaMeritul cultural” clasa I (2004); Diploma de Excelenţă a Primăriei din Târgovişte pentru activitate culturală (2010); Diploma de Onoare a Primăriei Chişinău pentru contribuţia la fondarea şi organizarea Bibliotecii Municipale „Târgovişte” din Chişinău, prin donarea a circa 10.000 de volume (2012); Meritul civic decernat de preşedintele Republicii Moldova (2012); cetăţean de onoare al municipiului Târgovişte (2013).

Debut editorial cu Admiterea în liceu (1993). Autor sau coordonator al lucrărilor „1897-1997 Centenar. Primăria oraşului Târgovişte (1997), Îndrumar pentru examenul de capacitate şi de admitere. Literatură I-II” (1998), Scriitori dâmboviţeni: bibliografie şcolară. Vol. I Clasicii (1998). Îngrijeşte volumulCrai Negru” al poetului Ion Vrăbiescu, apărut postum. Coautor al volumului Mihai Viteazul în memoria urmaşilor (2001). Îngrijeşte, împreună cu Iulian Filip, antologia Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia(2003); ediţia a II-a premiată la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău (2007), locul al II-lea în topul celor mai citite cărţi editate în 2007 în Republica Moldova.

Romanul „Clone” (2003), departe de a fi unul în spirit SF, este un roman alegoric, cu trimiteri sarcastice la contempo­raneitate. Un univers clonat, bogat în ficţiune, dominat de puterea manipulării (temporală, spaţială, informaţională); proiecţii psihologice, tulburătoare şi realităţi ce trimit explicit la România de azi. În Paradis (2004)„un roman al destinelor refuzate” – sunt înfăţişate drama intelectualului român în timpul comunismului, precum şi avatarurile acestuia în contemporaneitate; prin decalc, pastişă sau rezonanţe ale limbii de lemn, este ilustrată gândirea îngrădită a românilor în epocă. Tema este continuată în „Ieşirea din paradis” (2007), Întoarcere în Paradis (2015) încheind trilogia Paradis.

Clone 2 (Invazia, vol. 1, Exodul, vol. 2) (2015) continuă pseudo-SF-ul Clone apărut în anul 2003, o satiră a lumii contemporane, romanul putând fi apropiat, mai degrabă, de parabolele iluminiştilor, de modernitatea cărora Mihai Stan aminteşte. Doar că aceştia „evadau în alte spaţii, visau lumi perfecte, imaginând utopii, pe când M.S. evadează în alt timp propunând o distopie şi meditând asupra relelor lumii terestre”.

Coordonează colecţiile „Eseu” şi „Proză contemporană” ale editurii Bibliotheca în care au apărut scriitori precum Mircea Horia Simionescu, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Henri Zalis, Mircea Constantinescu, Marian Popa, Liviu Grăsoiu, Tudor Cristea, Daniela-Olguţa Iordache, George Coandă, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, Emil Stănescu, Sultana Craia, Emil Vasilescu, George Anca, Florentin Popescu, Emil Lungeanu, Lilica-Voicu Brey, Costache Olăreanu, Corneliu Popescu, Corin Bianu, Dan Gîju, Nicolae Neagu, George Toma Veseliu, Valeriu Râpeanu, Gheorghe Buluţă, Mircea Anghelescu, Crisula Ştefănescu, Nicolae Rădulescu, Ştefania Rujan, Dumitru Ungureanu ş.a. O atenţie deosebită a acordat publicării unor cărţi semnate de scriitori din Republica Moldova, membri ai Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi ai redacţiei Litere din Chişinău, pe care M.S. o înfiinţează în 2004: acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Aurelian Silvestru, Vasile Romanciuc, Igor Şarov (cu acesta, director al Editurii Cartdidact, a editat în tandemul Bibliotheca-Cartdidact mai multe volume).

Se numără printre principalii organizatori ai Festivalului-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” şi „Primăvara Albastră”. Participă, conducând o delegaţie a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (Dumitru Copilu-Copillin, Ion Mărculescu, Niculae Ionel, Emil Stănescu, Corin Bianu, Victor Petrescu, George Coandă), la toate cele patru ediţii ale Congresului Mondial al Eminescologilor de la Chişinău.

Ca preşedinte al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni organizează simpozioane naţionale pe diverse tematici: Simpozionul Internaţional Alexandru Ciorănescu (2009); marcând 10 ani de la dispariţia savantului originar din Moroienii Dâmboviţei şi simpozion Alexandru Ciorănescu cu prilejul centenarului naşterii savantului (2011); Simpozionul „Şcoala Prozatorilor Târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Mircea Horia Simionescu” (2014); Simpozionul „Şcoala Prozatorilor Târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Costache Olăreanu” (2015), simpozionul cu tema „Şcoala prozatorilor târgovişteni” tinzând să devină o manifestare târgovişteană anulă.

Prin fondarea Editurii Bibliotheca, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a revistei „Litere” (cu un grup de găeşteni Tudor Cristea, Daniela-Olguţa Iordache, Dumitru Ungureanu, Nicolae Neagu) Mihai Stan are contribuţie decisivă la dezvoltarea culturii scrise în arealul dâmboviţean (Târgovişte, Găeşti, Moreni, Titu, Pucioasa), dar şi la propagarea culturii scrise târgoviştene la nivel naţional.

 

Scrieri:

Clone (roman), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003; Paradis (roman). Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2004; Destin într-un timp dogmatic. Ion Gavrilă în dialog cu Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2005; Lecturi empatice, Bucureşti, Editura AIME, 2006; Rătăcirile unui caligraf. Mircea Horia Simionescu în dialog cu Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006; Ieşirea din Paradis (roman), Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007; Confreria. Convorbiri şi confesiuni, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009; Paradis. Ieşirea din Paradis, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009; Exodul. Clone 2, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011; Paradis. Ieşirea din Paradis, (ediţia a II-a), Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2012; Clone. Invazia. Exodul, Iaşi, Editura Tipo Moldova, Colecţia Opera Omnia – Proză contemporană, 2012; Lecturi empatice 2, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Litere, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014; Întoarcere în Paradis, Bucureşti, Editura Semne, 2015; Trilogia Paradis: Paradis (vol. I); Ieşirea din Paradis (vol. II); Întoarcere în Paradis (vol. III), Editura Bibliotheca, 2015;

 

Colaborări:

1897-1997. Centenar. Primăria oraşului Târgovişte (monografie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1997; Îndrumar pentru examenul de capaci­tate. Sintaxa frazei, Târgo­vişte, Editura Bibliotheca, 1996; Ediţia: a II-a (1997), a III-a (1998); Îndrumar pentru examenul de capacitate şi de admitere. Lite­ra­tură, Vol. I-II, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Scriitori dâmboviţeni: bibliografie şcolară. Vol. I: Clasicii, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Sintaxa frazei: (Gramatică - clasa a VIII-a): Îndrumar pentru examenul de capacitate, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999; Limba şi literatura română: examenul de capacitate şi de admitere în liceu 2000, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2000; Mihai Viteazul în memoria urmaşilor, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2001; Litere 100. Istoria unei reviste literare dâmboviţene, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2008; Târgovişte. Călători străini. Cronicari, vol. I (crestomaţie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2010; Târgovişte în literatură. 1800-1918, vol. II (antologie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2010; Enciclopedia oraşului Târgovişte (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012; Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Din istoria unei grupări literare (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. Laureaţi ai ediţiei (coordonator), Târgovişte, Editura, Bibliotheca, 5 ediţii, 2011-2015; Litere. Istoria unei reviste de cultură dâmboviţene (2000-2015) (coordonator), Bucureşti, Editura Semne, 2015; Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Vol. 2. În cultura cetăţii (coordonator), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016;.

 

 

 

Ediţii îngrijite:

Crai Negru. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1998; Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia (antologie), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003; Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia (antologie), ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007; Caiete Litere I. În căutarea unui topos liric, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2006; Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical Antology, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Asociaţia Culturală Româno-Indiană (Rica), colecţia Biblioteca SST, Editura Bibliotheca, 2008; Caiete Litere III. Treptele visului. Tineri poeţi dâmboviţeni (antologie), Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Editura Bibliotheca, 2008; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg (antologie bilingvă română-rusă), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012; Şcoala prozatorilor târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Mircea Horia Simionescu. Mircea Horia Simionescu şi scriitorii dâmboviţeni (evocări), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014; Elena Văcărescu şi spiritualitatea românească în Europa. 150 de ani de la naştere. Studii şi articole, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2014;

 

Referinţe în volume:

Academia Română. Dicţionarul general al literaturii române. vol. S-T, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, p. 357-358; Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999, p. 205-206; Popescu, Mihai Gabriel. Memoria dascălilor noştri, IV. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2000, p. 112-113; Neagu, Marin. Istoria literaturii române în date. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2001, p. 220-227; Popescu, Mihai Gabriel. Memoria dascălilor noştri, V. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2003, p. 80; Petrescu, Victor. Scriitori şi publicişti dâmboviţeni. 1900-2004. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2005, p. 214-216; Zalis, Henri. O istorie condensată a literaturii române. 1880-2000. vol. II, Lecturi polivalente. Itinerar sufletesc, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006, p. 255-257; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. I, Mihai Stan. Universul concentraţionar românesc inedit, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 242-244; Zalis, Henri. O istorie condensată a literaturii române, 1880-2000. ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 582; Coandă, George. Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2007, p. 397, 402 ,421 ,432, 438; Cristea, Tudor. De la clasici la contemporani. Târgovişte, Grupul Editorial Bibliotheca-Marcona, 2008, p. 279-282; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. II, Biografia ca naraţiune: Mihai Stan, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009, p. 285-287; Popescu, Florentin. Noi portrete în peniţă, Bucureşti, Editura Rawxcoms, 2010, p. 192-197; *** Enciclopedia oraşului Târgovişte, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011, p. 415; Popescu, Florentin. Salonul cu portrete în peniţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 207-212; Ionel, Niculae. Scriitori târgovişteni, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 51-58, 148-156; Bineaţă, Margareta. Cărţi şi scriitori de azi, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 92-104; Tudor, Cristea. Revizuiri şi consemnări. Eseuri de critică şi istorie literară, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 261-272; Neagu, Marin. Cronologia lumii literare româneşti, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 390, 402, 410, 411; Florentin Popescu, Salonul cu portrete în peniţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2012, p. 207-212, 227-230; Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi. vol. IV, Un triplex poetic de zile mari, p. 43-44; Lecturile scriitorului, p. 117-118, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013; Liviu Grăsoiu, Românul a rămas poet?, Poetul bine deghizat, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013, p. 180-184; George Coandă, Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2013, p. 20, 544, 551, 568, 573, 574, 586, 604, 605, 609, 610; Dobre, Ana, Cărţi privite în ochi, Paradisurile lui Mihai Stan, p. 167-170; Povestea unui candid voltairean, 171-175; Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014; Petrescu, Victor, Crochiuri literare. Scriitori şi publicişti dâmboviţeni (1900-1944), Demers la destinul literaturii române, p. 282-288; Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2014; Gîju, Dan, Ucenicul zeului Thot. File dintre istorie a literaturii române contemporane în interviuri, În România valorile sunt recunoscute când este prea târziu, p. 170-178; Editura Favorit, Bucureşti, 2015; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 31-40; Ionel, Niculae, Exerciţii de admirare (Note de lectură), Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 26-30; Codreanu, Theodor, Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica ontologică, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 8, 56, 57, 89, 90, 91, 94, 101, 102; Veseliu, George Toma, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 69-90; Bianu, Corin, Analist în literatura de piaţă, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 44-51; Ioan Holban (coord), Un dicţionar al scriitorilor români contemporani, vol. 1, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2016

 

Referinţe în periodice:

Cristea, Tudor. Parodic şi parabolă, Litere, nr. 9(42), sept. 2003, p.8-9; Craia, Sultana. Un roman postmodern, Universul cărţii, nr. 10, oct. 2003, p. 11; Prisăcaru, Vlad. Poeţi basarabeni acasă… la Târgovişte. Chişinău, BiblioPolis, nr. 4, 2004; Emil, Vasilescu. Despre ieroglife contemporane, Biblioteca, nr. 1, 2004, p. 23-24; Cristea, Tudor. Antologie şi solidaritate, Litere, nr. 2(47), feb. 2004, p. 8-10; Poduri lucrătoare spre integrarea noastră cu noi. Capitala, 24 febr. 2004, p. 8; Popescu, Florentin. Poezie de peste Prut, Ecart, 4 mar. 2004, p. 7; Popescu, Florentin. Poezia de peste Prut, Saeculum, nr. 9, apr. 2004, p. 50; Cioculescu, Barbu. În casa poeziei, Litere, nr. 4-5,(49-50), apr.-mai 2004, p. 12-13; Cioculescu, Barbu. Tot despre poezia acasă, Litere, nr. 6(51), iun. 2004, p. 12-13; Petrescu, Victor. Scriitori găeşteni contemporani. Gazeta Găeştilor, nr. 1(2), oct. 2004, p. 22-23; Cioculescu, Barbu. În viu grai şi... în tăcere. Litere, Anul VIII, Nr. 1 (82), ianuarie 2007, pag. 8; Cioculescu, Barbu. Tu eşti, Mircea?. Litere, Anul VIII, Nr. 2 (83), februarie 2007, pag. 8-9; Zalis, Henri. Mihai Stan – Lecturi polivalente (Itinerar sufletesc). Convorbiri literare, nr. 10 (118) oct. 2005, pag. 74; Craia, Sultana. Un roman postmodern. Universul Cărţii revistă lunară a MMC, An XIII, nr. 10 (154), octombrie 2003; Coandă, George. Un romancier sui-generis: Mihai Stan. Jurnal de Dâmboviţa, 12 martie 2004, nr. 2430, serie nouă anul IV (XI); Zalis, Henri. Întâlnire cu un coregraf al anticipaţiei, Contemporanul, Ideea europeană, nr. 11(632), noiembrie 2004; Coandă, George. Mihai Stan, romancierul mereu surprinzător. Jurnal de Dâmboviţa, 19 aprilie 2005, nr. 2771, an IV(XI), p. 6; Cioculescu, Barbu. Un altfel de Paradis. Litere, Anul VII, nr. 7(64), iulie 2005, pag. 8-9; Filip, Iulian. Ieşirea din paradisul clonelor – pe când?. Chişinău, Literatura şi arta, nr. 27 (3123), 7 iulie 2005, p. 3; Vasilescu, Emil. Utopia negativă. Biblioteca, nr. 8/2005, p. 253; Zalis, Henri. Lecturi polivalente. (Itinerar sufletesc rememorant). Convorbiri literare, nr. 10 (118) oct. 2005, pag. 74; Sânpetrean, George. „Paradisul” redescoperit. Dâmboviţa, nr. 3964, 13 dec. 2005, pag. 15; Popescu, Florentin. Universul concentraţionar, într-o viziune românească originală. Oglinda literară, Anul 5, nr. 58, oct. 2006; Craia, Sultana. Paradis. Biblioteca Bucureştilor, anul VIII, nr. 9, 2006, pag 35; Popescu, Mihai Gabriel, Paradis, Săptămâna românească, an II, nr. 44, 28 septembrie – 4 octombrie 2006, p. 8; Trifescu, Gabriela. Rătăcirile Unui Caligraf (Mircea Horia Simionescu în dialog cu Mihai Stan), în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, an VII, nr. 11-12(80-81), noiembrie-decembrie 2006, p. 22-23; Cioculescu, Barbu. Tu eşti Mircea?, în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Anul VIII, nr. 2 (83), februarie 2007; Chivu, Mariu. M. H. Simionescu în dialog cu Mihai Stan, în Dilema veche, nr. 172, 25-31 mai, 2007; Bineaţă, Margareta. Între realitate şi ingineria (meta)textuală. Litere, anul IX, nr.3-4 (96-97), martie-aprilie 2008; Popescu ,Florentin. Biografia, ca naraţiune: Mihai Stan. Caligraf, anul VIII, nr.819, mai 2008, p. 3; Bianu, Corin. Ieşirea din Paradis cu Mihai Stan... Viitorul Argeşului, nr.342, 11 aprilie 2008; Vasilescu, Emil. Izgonirea din Rai. Biblioteca. Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, nr.5, 2008; Borbély Ştefan, M. H. Simionescu în dialog cu Mihai Stan, în Viaţa Românească, nr. 5/2008; Filip, Iulian. Ieşirea din Paradis la priveghi. Literatura şi arta, nr. 30 (3282), 24 iulie 2008; Ionel, Niculae. O lume nebună, nebună... Litere, anul IX, nr.6-7 (99-100), iunie-iulie 2008, p. 23-25; Atanasiu, Victor. Clasa culturală intră în Paradis. Umbrela, anul II, nr.26, 12-18 martie 2009; Chişu, Lucian. Pre-textele scriiturii. Caiete critice, nr.12 (254), 2008; Bineaţă, Margareta. Paradisul întors. Litere, Anul IX, Nr. 2 (95), februarie 2008, pag. 11-14; Veseliu, George Toma, Paradis – romanul modern sau introspectiva eului, Impact, an IX, nr. 354-355, martie 2009, p. 9-12; Cioculescu, Barbu. La Confreria. Litere, Anul X, Nr. 10 (115), octombrie 2009, pag. 8-9; Cioculescu, Barbu. La Confreria (2). Între prospectori. Litere, Anul X, Nr. 11-12 (116-117), noiembrie-decembrie 2009, pag. 9-10; Cioculescu, Barbu. La Confreria (3). Între prospectori. Litere, Anul XI, Nr. 1 (118), ianuarie 2010, pag. 9-10; Cristea, Tudor. Paradisul după Paradis. Litere, Anul XI, Nr. 1 (118), ianuarie 2010, pag. 11-14; Popescu, Florentin, „Bibliotheca” şi al ei manager: Mihai Stan, Oglinda literară, an IX, nr. 102, iunie 2010, p. 5781; Cristea, Tudor. Un SF ludic. Litere, Anul XII, Nr. 5 (134), mai 2011, pag. 12-13; Ionel, Niculae. În prag de apocalipsă. Litere, Anul XII, Nr. 9 (138), septembrie 2011, pag. 21-23; Dobre, Ana. Paradisurile lui Mihai Stan. Luceafărul de dimineaţă, Nr. 11(1029), noiembrie 2012, pag. 4; Grăsoiu, Liviu. Poetul bine deghizat, în „Litere”, anul XIII, Nr. 11-12(152-153), noiembrie-decembrie 2012, pag. 52-53; Cristea, Tudor. Mihai Stan – Paradis. Ieşirea din Paradis. Cronica Găeştiului, an VII, Nr. 196, ianuarie 2013, pag. 5; Vasile, Corneliu. Paradis. Ieşirea din paradis. Caligraf, an XIII, Nr. 143, aprilie 2013, pag. 4; Bianu, Corin. A trăi, a lucra pentru binele literaturii. Mihai Stan – 70. Bucureştiul literar şi artistic, an III, Nr. 7(22), iulie 2013, pag. 8; Dobre, Ana. Povestea unui candid voltairean. Pro Saeculum, an XII, Nr. 5-6(89-90), 15 iulie – 1 septembrie 2013, pag. 159-160; Damian, Titi, Spectacolul ridicol al istoriei. Anteres axis libris, 2013, p. 48-55; Ştefan, Ion C., Două romane moderne într-o nouă interpretare. Amurg sentimental, an XXI, nr. 2(238), februarie 2015, p. 7,11; Dobre, Ana. Spectacolul epicizat al unui pseudoparadis. Luceafărul de dimineaţă, Nr. 5, mai 2015; Cristea, Tudor. Scripted reality: o lume de cuvinte. Litere, an XVI, nr. 5(182), mai 2015, p. 12-13; Ionel, Niculae. Între infern şi paradis. Litere, an XVI, nr. 6(183), iunie 2015, p. 42-44.

 

TEMPLIERII LUCRURILOR SIMPLE - ediţia franceză

Noi apariţii editoriale

DIPLOMA

TURNIRUL NAŢIONAL DE POEZIE

În zilele 7-10 iulie 2016, s-a desfăşurat la Neptun ediţia a şasea a Turnirului Naţional de Poezie, unde au intrat în competiţie, alături de câştigătorii ediţiei precedente (poeţii din Chişinău), alte trei grupări poetice reprezentând filialele reunite: Piteşti şi Sibiu; Alba-Hunedoara, Tîrgu Mureş şi Braşov; Sud-Est, Dobrogea şi Bacău. Festival-concurs a fost câştigat de echipa mixtă alcătuită din reprezentanţii filialelor U.S.R. Piteşti (Mircea Bârsilă, Liviu Capşa, Virgil Diaconu) şi Sibiu (Ioan Radu Văcărescu, Ioan Barb, Emil Cătălin Neghină). Juriul format din preşedintele incontestabil a Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, Alex Ştefănescu, Gabriel ChifuAdrian Popescu, Traian Ştef şi Angelo Mitchievici a acordat Cununa de Lauri, ex aequo, poeţilor Leo Butnaru şi Mircea Bârsilă, iar premiul de popularitate, lui Ioan Radu Văcărescu.

COMUNICATUL DIN 2 AUGUST 2016

Uniunea Scriitorilor din România, prin Preşedintele Nicolae Manolescu, anunţă faptul că, prin hotărârea pronunţată la data de 28.07.2016 în dosarul nr. 15164/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea formulată de dl. Cipariu Mircea Dan, prin care acesta solicitase obligarea suspendării efectelor alegerilor Preşedintelui U.S.R. din anii 2009 şi 2013 şi obligarea Preşedintelui U.S.R. ales să înceteze să exercite această funcţie.

  Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa a constatat că nu există o entitate cu denumirea „Asociaţia Uniunea Scriitorilor din România“, aşa cum pretindea reclamantul Cipariu Mircea Dan.

  De asemenea, prin aceeaşi hotărâre, instanţa a constatat că dl. Teodorescu Cristian George nu justifică nicio calitate de reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România.
Hotărârea pronunţată în data de 28.07.2016 este, conform dispoziţiilor legale, executorie.

  Această hotărâre infirmă fără dubiu susţinerile dlor Teodorescu Cristian George şi Cipariu Mircea Dan, conform cărora aceştia ar reprezenta Uniunea Scriitorilor din România şi că aceasta ar fi o asociaţie, deşi, conform textelor legale aplicabile, Uniunea Scriitorilor din România este o organizaţie de scriitori, care funcţionează conform statutului propriu.

LECTURI PUBLICE

Uniunea Scriitorilor își reia programul de LECTURI PUBLICE ale membrilor săi inițiind un număr de 104 lecturi publice, fiecare în valoare de 200 lei, net. Acestea se vor repartiza filialelor Uniunii Scriitorilor proporțional cu numărul de membri din fiecare filială (o lectură la 25 de membri). Comitetul de Conducere al filialei va decide beneficiarii acestor lecturi publice. Aceste lecturi vor avea loc în universități, școli, biblioteci.

CONCURS DE PROIECTE

Uniunea Scriitorilor din România organizează un concurs pentru finanţarea unor proiecte culturale. La concurs pot participa membri şi nemembri ai U.S.R., ca şi diverşii operatori culturali.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România va alege două dintre proiectele prezentate în concurs care vor primi o finanţare în valoare de 15.000 lei fiecare.

Proiectele se vor depune la secretariatul U.S.R. până la data de 15 august 2016, iar rezultatele concursului vor fi date publicităţii până la data de 15 septembrie 2016.

Proiectele se vor derula în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2016. Uniunea Scriitorilor din România va suporta diversele cheltuieli legate de derularea proiectelor până la nivelul sumei de 15.000 lei.

CARTE NOUĂ DE LIVIU MĂŢĂOANU

VIAŢA LITERARĂ

Filiala Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România, în colaborare cu Centrul Cultural a organizat lansarea noului volum de versuri al lui Liviu Capşa, unul dintre membri fondatori ai filialei: Măşti veneţiene. Editura Timpul, 2015. În dezbaterea prilejuită de a şasea culegere poetică (excluzând volumele de parodii şi eseuri), moderată de Nicolae Oprea, au comentat cartea cu probitate; Marian Drăghici (care îl defineşte pe coperta a IV-a „poet al câmpiei sudice), Dumitru Augustin Doman şi Mircea Bârsilă.

*

Alt scriitor venit dinspre Bucureşti, Varujan Vosganian, de această dată în ipostaza poetului (dincolo de Cartea şoaptelor), şi-a lansat recentul volum de versuri Cartea poemelor mele nescrise, Editura Cartea Românească, 2015, la Biblioteca Judeţeană Argeş din Piteşti. Au prezentat cartea Nicolae Oprea, Mircea Bârsilă şi, bineînţeles, autorul, în discuţia moderată de poeta Denisa Popescu. Mai înainte, cartea fusese prezentată şi la Curtea de Argeş de Dumitru Augustin Doman.

COMUNICATUL DIN 6 APRILE 2016

Uniunea Scriitorilor din România, condusă de Preşedintele acesteia ales la data de 07.10.2013, dl. Nicolae Manolescu, anunţă că, la data de 05.04.2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus suspendarea efectelor hotărârilor adoptate în cadrul « adunării generale a Uniunii Scriitorilor din România » din data de 19.03.2016.

Această suspendare semnifică faptul că aşa-zisele « noi organe de conducere » ale U.S.R., pretins alese în cadrul unei aşa-zise « adunări generale » la data de 19.03.2016, nu pot invoca niciun aspect dintre cele menţionate în hotărârea pretins adoptată.

Această suspendare este rezultatul cercetării aparenţei de nelegalitate a hotărârilor « adunării generale a U.S.R. » din data de 19.03.2016, una din condiţiile pentru admiterea unei asemenea cereri fiind aceea ca instanţa să aibă convingerea că există motive suficiente care să conducă în viitor la anularea hotărârilor respective.

Instanţa a confirmat astfel susţinerile publice ale Uniunii Scriitorilor din România, condusă legal şi statutar de preşedintele acesteia, dl. Nicolae Manolescu, că « adunarea generală » din data de 19.03.2016 şi pretinsele hotărâri adoptate cu această ocazie sunt vădit nelegale şi nestatutare.

LANSARE CARTE DUMITRU AUGUSTIN DOMAN 2016

În sala “Ars Nova” a Centrului Cultural Piteşti, Dumitru Augustin Doman şi-a lansat, cu oarecare întârziere, cartea sa recentă Sâmbătă, duminică şi alte singurăţăţi, publicată la Editura TipoMoldova din Iaşi. Lansarea s-a bucurat de prezenţa poetului Aurele Ştefanachi, directorul editurii, care a prezentat şi proiectele editoriale de anvergură. Sâmbătă, duminică şi alte singurăţăţi este, de fapt, o antologie de autor care cuprinde texte alese din volumele: Povestiri cu contrapunct, Sfârşitul epocii cartofilor, Meseria de a muri, Concetăţenii lui Urmuz, Moartea noastră cea de toate zilele. În faţa unui public avizat, alcătuit în mare parte din membrii Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor, volumul antologic a fost comentat de Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Magda Grigore, Leonid Dragomir şi, bineînţeles, de directorul editurii.

COMUNICATUL DIN 26 MARTIE 2016

A fost termenul de judecată în dosarul nr. 33155/299/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, având ca obiect cererea formulată de dl Popescu Cristian şi dl Cipariu Dan Mircea de anulare a Statutelor USR din 2009 şi 2013.

Invocând un mandat acordat de dl Cristian Teodorescu şi invocând calitatea sa de pretins vice-preşedinte, dl Dan Mircea Cipariu s-a prezentat în instanţă, arogându-și calitatea de reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România.

Instanța de judecată a refuzat să accepte calitatea dlui Dan Mircea Cipariu de reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România, neacceptând producerea de efecte a Hotărârilor adoptate în cadrul aşa-zisei Adunări Generale Extraordinare din data de 19.03.2016.

Dl Nicolae Manolescu, preşedintele ales legal şi statutar în urma votului exprimat de toţi membrii în luna octombrie 2013 pentru un mandat de 5 ani (2013-2018), este singurul reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România.

Conferinţa de presă – 22 martie 2016

La conferinţa de presă anunţată şi desfăşurată ieri la Uniunea Scriitorilor din România, au participat conducerea U.S.R. (Nicolae Manolescu – preşedinte, Varujan Vosganian – Prim-vicepreşedinte, Gabriel Chifu – Vicepreşedinte) şi, în semn de respect pentru jurnaliştii invitaţi şi pentru cititorii lor, persoanele cele mai îndrituite să răspundă întrebărilor de ordin mai tehnic: dna Corina Popescu – avocat al U.S.R., dna Stela Pahonţu – directorul economic, Daniel Cristea-Enache – director de imagine. Li s-au adăugat scriitori şi critici literari reprezentativi nu numai prin calitatea lor de membri ai U.S.R., ci şi prin opera lor literară şi critică: criticii Gabriel Dimisianu, Alex. Ştefănescu şi Răzvan Voncu, scriitorii Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Toma, Nicolae Iliescu, George Cuşnarencu, Marian Drăghici.

 

În intervenţiile lor, Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Corina Popescu, Alex. Ştefănescu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu au adus precizări importante:

  1. convocarea şi ţinerea aşa-zisei Adunări Generale a Uniunii Scriitorilor din România (la care au participat 17 membri U.S.R.!) sunt ilegale, deoarece, conform Statutului U.S.R. aflat în vigoare, Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocată de: Preşedintele U.S.R., Consiliul U.S.R. sau o treime din membri U.S.R. din totalul de 2625 de membri ai U.S.R.
  2. Uniunea Scriitorilor din România este exceptată de la prevederile Ordonanţei nr. 26/2000, ea nefiind înfiinţată în baza Legii 21/1924, ci printr-un act de drept public. Excepţia este stipulată în Art. 85 din respectiva Ordonanţă: Persoanele juridice de utilitate publică – asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel – înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi funcţionării lor“.

 

Din intervenţiile de la conferinţa de presă, jurnaliştii prezenţi au selectat, cum este firesc, ceea ce au considerat relevant pentru informarea publicului.

COMUNICATUL DIN 21 MARTIE 2016

Luni, 21 martie 2016, a avut loc şedinţa Consiliului Uniunii Scriitorilor din România.

În cadrul şedinţei, s-au discutat aspecte curente din activitatea U.S.R., pe ordinea de zi regăsindu-se Raportul Preşedintelui U.S.R., situaţia încasării cotizaţiilor pe anul 2015, votarea execuţiei bugetare la 31 decembrie 2015 şi a Raportului Comisiei de Cenzori privind anul financiar 2015.

Un capitol special l-a reprezentat încălcarea de către un număr de membri ai U.S.R. a Art. 16 din Statutul U.S.R. (extras: „AG poate fi convocată în sesiune extraordinară de câte ori este nevoie, la solicitarea Preşedintelui, a Consiliului U.S.R. sau a unei treimi din numărul membrilor U.S.R.“), prin convocarea nestatutară a unei Adunări Generale Extraordinare nestatutare şi organizarea acesteia la data de 19 martie 2016, când s-au votat nestatutar noi organe de conducere. Prin comunicatele remise presei, s-a folosit abuziv şi nelegal sigla U.S.R., uzurpându-se calităţile oficiale ale persoanelor alese legal şi statutar în funcţiile de conducere.

După prezentarea Raportului Comisiei de Monitorizare, Suspendare şi Excludere, dezbateri şi vot, Consiliul U.S.R. a hotărât excluderea din Uniunea Scriitorilor din România a următorilor membri: Ioana Crăciunescu, Dan Iancu, Florin Iaru, Cosmin Perţa, Valeriu Mircea Popa, Cristian Tiberiu Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Cristian Teodorescu, Paul Vinicius, Daniel Vorona.

AL DOILEA COMUNICAT DIN 14 MARTIE 2016

În urma unor atacuri repetate şi a punerii în circulaţie a unor informaţii răuvoitoare şi neconforme cu adevărul, conducerea Uniunii Scriitorilor din România aduce la cunoştinţa opiniei publice interesate şi, nu în ultimul rând, a membrilor ei, următoarele:

În ciuda dificultăţilor survenite, între care o subfinanţare cronică, consecinţă a crizei de după 2009, care a afectat funcţionarea U.S.R., ca şi pe a altor instituţii şi firme, U.S.R. se află la acest început de an 2016 într-o situaţie financiară stabilă, fără datorii la stat sau la particulari, lucru care se cuvine cu deosebire subliniat, mai cu seamă că U.S.R. administrează nouă publicaţii periodice, bine ştiută fiind soarta celor mai multe ziare şi reviste în acest moment. Chiar şi în aceste condiţii, U.S.R. şi-a desfăşurat activitatea fără întreruperi sau renunţări. Singurul program major care a fost abandonat din lipsa fondurilor a fost Festivalul „Zile şi Nopţi de Literatură” de la Neptun. Sperăm să-l reluăm într-o zi. Toate celelalte programe importante şi-au urmat cursul normal, costurile fiind integral acoperite din fonduri atrase. Nici un leu din cotizaţii sau din alte surse interne n-a fost cheltuit pentru programe, unele organizate de Filiale, precum Gala Poeziei Contem­po­rane, Turnirul de Poezie, Colocviul Romanului, Colocviul Revistelor Literare, Festivaluri de Literatură ţinute la Cluj, Iaşi, Arad, Alba-Iulia şi Chişinău, în cadrul cărora au avut loc întâlniri cu cititorii sau lecturi publice, Premiile U.S.R., Premiile Filialelor şi altele. Au existat voci care au dat vina pe risipirea banilor contribuabilului, cum e la modă să se spună astăzi: în realitate, U.S.R. n-a risipit nici un ban, folosindu-i pe cei obţinuţi din sponsorizări în scopul creşterii vizibilităţii scriitorului român contemporan în ochii unui public cât mai larg. E de datoria noastră să menţionăm că, în această perioadă, ne-am bucurat de sprijinul financiar al Guvernului, al Ministerului Culturii şi al unor primării şi consilii judeţene. În 2015, Parlamentul a adoptat în unanimitate Legea 136 a finanţării de la buget a publicaţiilor culturale ale ANUC, din care U.S.R. face parte, cele mai multe publicaţii finanţate fiind, evident, cele ale U.S.R. Este pentru prima oară când în România există o astfel de lege, consacrând interesul şi sprijinul statului pentru cultura scrisă. Legea a fost votată de două ori, fiind întoarsă în Parlament de preşedintele Băsescu, în urma intervenţiei unor scriitori, membri ai U.S.R., editori, nici măcar toţi, de reviste, care, fără măcar să se informeze corect, s-au simţit excluşi. În realitate, deşi cu altă metodologie, se bucurau şi ei de finanţare, şi asta, chiar la propunerea U.S.R. E cazul să se ştie că Legea este rodul unui efort îndelungat şi laborios al conducerii actuale a U.S.R. şi nu comportă nici un element discriminatoriu. A se aşeza la masa pusă li s-a părut, însă, şi li se pare în continuare unora un lucru firesc. Tot din partea unor scriitori, membri ai U.S.R. şi, unii, beneficiari ai indemnizaţiei de merit, s-a produs un atac la baionetă contra taxei de timbru. Motivul scriitorilor-editori de cărţi este că se micşorează accesul la carte al cititorului de literatură, prin adăugarea la preţ a taxei cu pricina. Două neadevăruri într-o singură frază: un timbru forfetar de 0,50 lei pe exemplar reprezintă un spor de preţ derizoriu, plătit de cumpărător, nu de editură, care n-are a se teme, în aceste condiţii, de riscul falimentului, invocat de unii. Să nu uităm că, de la 1 ianuarie 2016, TVA la carte, şi aşa redusă, a scăzut de la 9 % la 5 % fără totuşi ca preţul cărţii să scadă la rândul lui. Să nu uităm, de asemenea, precaritatea onorării de către editori a drepturilor de autor. În acest moment, editura Humanitas se află în proces cu U.S.R. pe tema ta­xei de timbru, solicitând abrogarea ei ca neconstitu­ţională. Cum obiecţia a mai fost ridicată şi înainte, U.S.R. a cerut acum doi ani avizul Curţii Constituţionale şi a primit confirmarea caracterului constituţional al legii. Reamintim şi faptul că membrii U.S.R. care sunt pensionari beneficiază de un supliment de pensie. Există şi un număr de scriitori importanţi care primesc indemnizaţia de merit. Numărul beneficiarilor de aceasta din urmă a fost sporit sub actuala conducere cu 15%. Sunt bunuri câştigate de predecesorii noştri, menţinute de noi, nu totdeauna însă fără riscul de a le pierde. Am învăţat în aceşti din urmă ani că nimic nu e definitiv într-o societate neaşezată precum aceea românească. A fost nevoie de o mare tenacitate şi de eforturi foarte costisitoare moral pentru a face corabia scriitorilor să plutească pe valuri tot mai mari şi mai ameninţătoare. Nu suntem deloc bucuroşi că a trebuit să ne luptăm cu atâtea dificultăţi. Nu dorim laude pentru ce am reuşit să păstrăm sau să obţinem în timpul mandatelor noastre. Nu interpretăm rezultatele obţinute ca rod al unor sacrificii. Ne-am făcut datoria pe care ne-am asumat-o. Dorim să ne fie respectat efortul şi să fim scutiţi de acuzaţii fără temei şi, încă, exprimate în cel mai suburban limbaj.

Se petrece, din nefericire, un fenomen pe care nu-l putem înţelege: e vorba de ostilitatea faţă de conducerea U.S.R. a unor scriitori, membri sau nu. Nu suntem naivi: ştim foarte bine că se poartă respingerea a tot ce este instituţional, ţinând de sistem, şi nu numai la noi. Dar lipsa de sens şi virulenţa exprimării acestei ostilităţi ne pune pe gânduri. U.S.R. suportă de la o vreme asaltul unor procesomani, membri sau foşti membri, plătind din greu avocaţi, pentru tot felul de fantasme ale iniţiatorilor acţiunilor cu pricina. Procesele urmăresc, nici mai mult, nici mai puţin, decât anularea Statutului în vigoare din 2013 al U.S.R. şi înlocuirea preşedintelui şi conducerii U.S.R. ca ilegale. Un autointitulat Grup de Reformă a prezentat mai multe liste de revendicări. Cu excepţia celor două măsuri mai sus menţionate, semnatarii au mai degrabă critici decât propuneri de schimbare. Critici care denotă însă, în cel mai bun caz, necunoaşterea funcţionării U.S.R., acuzată de lipsă de transparenţă, în condiţiile în care unii dintre semnatari au fost membri ai Consiliului U.S.R. şi au putut vedea cu ochii lor, an de an, cu ocazia reuniunilor de bilanţ, afişate pe ecran şi în culori variate, pe înţelesul oricărui copil, starea financiară, sursele de venituri şi cheltuielile, prognoza pe anul următor. Reaua-credinţă a mers atât de departe, încât a fost atacat Statutul, cum am arătat mai sus, chiar de către unul dintre cei care au făcut parte din comisia însărcinată de Consiliu în 2013 să culeagă din Filiale şi să centralizeze propunerile de amendare. E vorba de Dan Mircea Cipariu, care nu numai a votat Statutul pe care azi îl contestă, dar s-a ales preşedinte al Filialei de Poezie Bucureşti pe baza lui şi a candidat apoi pe aceeaşi bază la preşedinţia U.S.R. Pierderea alegerilor l-a lăsat neconsolat, drept care a devenit intervenient într-un proces prin care se solicita invalidarea ca nestatutară a alegerii preşedintelui care îl învinsese. Motivul invocat era că preşedintele ar fi fost ales de un „organ inferior”, Consiliul, şi nu de Adunarea Generală. Dar cine era mai în măsură decât DMC să ştie că lucrurile nu stăteau aşa, susţinându-şi el însuşi candidatura în Adunările Generale la care a participat împreună cu preşedintele ales? Iniţiind grupul de reformă, DMC, exclus recent din U.S.R., ascunde sub masca denunţării unor pretinse nereguli din U.S.R. banala dorinţă personală de a deveni preşedinte pe altă cale decât aceea democratică a alegerilor. Altminteri, nici o umbră de propunere ori măcar de sugestie concretă şi utilă nu se desprinde din protestul membrilor Grupului. Acţiunile Grupului au culminat cu o convocare a unei Adunări Generale Extraordinare a U.S.R. pe 18 martie. Statutele U.S.R., nu doar acela din 2013 contestat de DMC, prevăd că doar preşedintele, Consiliul (sau, după caz, Comitetul Director) sau o treime din membrii U.S.R. au dreptul de a convoca Adunarea Generală Extraordinară. Conducerea U.S.R. s-a adresat justiţiei pentru a bloca disperata iniţiativă. Urmare a tuturor acestor ilegalităţi, reţelele de socializare dau pe dinafară, era să spunem vomită, de atacuri la persoană, calomnii, injurii, unele mai scabroase decât altele, nereproductibile, majoritatea, la adresa preşedintelui şi a conducerii U.S.R. O adevărată isterie a fost declanşată pe Facebook şi pe bloguri de fantasmele legate de putere ale lui DMC, care a transformat publicaţia lui on-line agenţiade­carte.ro într-o cloacă în care îşi găsesc zilnic loc toate mârşăviile membrilor Grupului. Numai într-o ţară bolnavă ca România de azi se pot inversa într-o asemenea măsură cauzele şi efectele: să-i vezi pe unii oameni de bine, doar că naivi ori neinformaţi, afirmând că U.S.R. procedează stalinist, prin excluderi şi avertismente, fără a sufla un cuvânt despre gunoiul urît mirositor pe care membrii Grupului i-l aruncă în cap, ceas de ceas, zi de zi şi în proporţie de masă, ni se pare lamentabil moral şi compromiţător intelectual.

Conducerea U.S.R. ţine să-i informeze pe oamenii de bună-credinţă, pe scriitori, membri ai ei, că starea Uniunii e bună, stabilă, iar funcţionarea perfect legală. Problemele nu sunt în U.S.R., ci în Grupul de Reformă şi printre aderenţii la el. Conducerea U.S.R. a respectat Statutul, nici o măsură adoptată nefiind în afara lui. E ciudat să constaţi că tocmai cei care contestă Statutul, pentru pricini de ei inventate, acuză U.S.R. de a funcţiona ilegal. Şi la fel de ciudat este să constaţi că vorbesc de demnitatea scriitorului, pe care U.S.R. n-ar respecta-o, nişte oameni în legătură cu care numai despre demnitate nu poate fi vorba. Luaţi-vă o mască de gaze şi parcurgeţi blogurile şi Facebook-ul domnilor Florin Iaru, Claudiu Komartin, Marius Ianuş, Paul Vinicius şi ale altora ejusdem farinae. Vă avertizăm că ele conţin pagini care dăunează grav sănătăţii.

Conducerea U.S.R. mulţumeşte tuturor celor care s-au arătat solidari cu acţiunile ei, cu atât mai mult cu cât ştie că şi-au asumat riscul de a intra în gura murdară a pantagruielilor de ocazie, şi-i asigură că nu va ceda presiunilor şi îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de membrii ei, indiferent de obstacolele care îi vor mai fi puse în cale.

COMUNICATUL DIN 14 MARTIE 2016

Conducerea Uniunii Scriitorilor din România face cunoscut că anunţul publicat în presă de un pretins Comitet de iniţiativă al Adunării Generale Extraordinare a Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România, referitor la convocarea membrilor Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România într-o Adunare Generală Extraordinară la data de 18.03.2016, este un fals grosolan şi o încălcare a Statutului în vigoare al U.S.R., legal înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (17 aprilie 2013, dosar 16099/299) şi care face caduc Statutul anterior la care se referă pretinsul Comitet de iniţiativă. Reamintim faptul că există un proces intentat Uniunii Scriitorilor din România pe tema nerecunoaşterii Statutului actual, aflat pe rol la Tribunalul Bucureşti. Procesul fiind în curs, Statutul din 2013 trebuie considerat în vigoare. Totodată atragem atenţia că, în virtutea tuturor Statutelor succesive ale U.S.R., este de competenţa exclusivă a Preşedintelui U.S.R., a Consiliului U.S.R. sau a unei treimi din numărul membrilor U.S.R. (Cap. 5, Art. 16) convocarea Adunării Generale Extraordinare.

Conducerea U.S.R. îi avertizează pe membrii săi care vor da curs convocării că vor fi excluşi, urmând procedurile statutare, din rândurile U.S.R., pentru încălcarea prevederilor Cap. 3, Art. 9, punctul b) din Statut.

Conducerea Uniunii Scriitorilor

din România

COMUNICATUL DIN 2 MARTIE 2016

Având în vedere faptul că în spaţiul public (mediul on-line şi presa scrisă) a fost publicat de către un pretins Comitet de iniţiativă al Adunării Generale Extraordinare a Uniunii Scriitorilor din România un convocator al Adunării Generale Extraordinare a membrilor asociaţiei pentru data de 18.03.2016,

Uniunea Scriitorilor din România cu sediul în Calea Victoriei nr. 133, Sector 1 – Bucureşti, reprezentată în relaţiile cu terţii potrivit propriului Statut de Preşedintele acesteia dl. Nicolae Manolescu, face următoarele precizări:

Aşa cum rezultă din anunţul publicat în presă, Convocarea pentru data de 18.03.2016 se întemeiază pe dispoziţiile Statutului din 2005, deşi acesta nu mai este în vigoare, fiind modificat succesiv în anii 2009 şi 2013. Atragem atenţia că toate statutele anterioare prevăd că Adunarea Generală Extraordinară (sau Conferinţa Naţională Extraordinară) se convoacă de către Preşedinte, o treime din membri şi, după caz, de Comitetul Director sau Consiliul U.S.R. în ce priveşte Statutul în vigoare, potrivit art. 16, „AG poate fi convocată în sesiune extraordinară de câte ori este nevoie, la solicitarea Preşedintelui, a Consiliului U.S.R. sau a unei treimi din numărul membrilor U.S.R..

Aducem la cunoştinţă faptul că nici Preşedintele U.S.R., nici Consiliul U.S.R. şi, cu atât mai puţin, o treime din membri nu au solicitat convocarea Adunării Generale Extraordinare pentru data de 18.03.2016. Niciunul dintre aceste organe nu şi-a însuşit acest demers iniţiat de către pretinsul Comitet de Iniţiativă.

Facem menţiunea expresă că pentru data de 18.03.2016 NU este convocată nicio Adunare Generală Extraordinară a Uniunii Scriitorilor din România.

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

Preşedinte, Nicolae Manolescu

COMUNICATUL DIN 25 FEBRUARIE 2016

Marţi, 23 februarie 2016, a avut loc şedinţa extraordinară a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România.

În cadrul şedinţei au fost discutate aspecte curente din activitatea U.S.R., un capitol special fiind funcţionarea revistelor U.S.R. conform legii 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România. Consiliul a aprobat repartizarea sumelor ce revin revistelor U.S.R. S-a detaliat stadiul proiectelor şi evenimentelor culturale ale U.S.R. din primul semestru al anului 2016.

Avocatul USR, dna Corina-Ruxandra Popescu, a expus situaţia acţiunilor în justiţie împotriva USR. (Pe site-ul U.S.R. se regăseşte informarea Cabinetului de Avocat Corina-Ruxandra Popescu.)

Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excludere formată din Mircea Mihăieş (Preşedinte), Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu (membri) a prezentat raportul privind încălcările statutului U.S.R. de către unii membri ai U.S.R. şi a propus o serie de măsuri. Consiliul a dezbătut propunerile Comisiei şi a hotărât prin vot următoarele sancţiuni: excludere din U.S.R., pentru grave încălcări ale statutului şi ale deontologiei (Dan Mircea Cipariu, Grigore Şoitu); avertisment, pentru comentarii antisemite (Daniel Vorona) şi găzduire de comentarii antisemite (Paul Cernat); avertisment, pentru prejudicii morale şi de imagine aduse U.S.R. (Florin Iaru); suspendare din funcţia de preşedinte de Filială, pentru prejudicii morale şi de imagine aduse U.S.R. (Peter Sragher).

După dezbaterea fiecărui caz, Consiliul U.S.R. a votat următoarele: excluderea din U.S.R. a dlor Dan Mircea Cipariu şi Grigore Şoitu (din totalul de 28 voturi, 27 voturi pentru, 1 abţinere); avertisment dlor Daniel Vorona (unanimitate), Paul Cernat (27 voturi pentru, 1 contra) şi Florin Iaru (unanimitate). În urma disocierii dlui Peter Sragher de acţiunile îndreptate împotriva U.S.R. de către unii membri ai aşa-numitului Grup de Reformă, Consiliul a hotărât menţinerea dlui Peter Sragher în funcţia de preşedinte de Filială. (Pe site-ul U.S.R. se regăseşte Raportul Comisiei de Monitorizare, Suspendare şi Excludere.)

Consiliul U.S.R. se va întruni în sesiune ordinară luni, 21 martie 2016.

COMUNICATUL DIN 16 FEBRUARIE 2016

Conducerea Uniunii Scriitorilor din România face cunoscut că anunţul publicat în presă de un pretins Comitet de iniţiativă al Adunării Generale Extraordinare a Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România, referitor la convocarea membrilor Asociaţiei Uniunea Scriitorilor din România într-o Adunare Generală Extraordinară la data de 18.03.2016, este un fals grosolan şi o încălcare a Statutului în vigoare al U.S.R., legal înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (17 aprilie 2013, dosar 16099/299) şi care face caduc Statutul anterior la care se referă pretinsul Comitet de iniţiativă. Reamintim faptul că există un proces intentat Uniunii Scriitorilor din România pe tema nerecunoaşterii Statutului actual, aflat pe rol la Tribunalul Bucureşti. Procesul fiind în curs, Statutul din 2013 trebuie considerat în vigoare. Totodată atragem atenţia că, în virtutea tuturor Statutelor succesive ale U.S.R., este de competenţa exclusivă a Preşedintelui U.S.R., a Consiliului U.S.R. sau a unei treimi din numărul membrilor U.S.R. (Cap. 5, Art. 16) convocarea Adunării Generale Extraordinare.

Conducerea U.S.R. îi avertizează pe membrii săi care vor da curs convocării că vor fi excluşi, urmând procedurile statutare, din rândurile U.S.R., pentru încălcarea prevederilor Cap. 3, Art. 9, punctul b) din Statut.

Conducerea Uniunii Scriitorilor

din România

PROIECTELE U.S.R. PE 2016

Colocviul Naţional al Revistelor Literare

Data: 6 – 7 mai 2016

 Colocviul Naţional de Proză

Data: 7 – 8 mai 2016

 Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2015

 Data: 31 mai 2016

 Gala Poeziei Române Contemporane, Alba-Iulia

Data: 10 iunie 2016

 Turnirul de Poezie, Neptun

Data: 6 – 10 iulie 2016

 Festivalul de literatură „Două state, o literatură“, Chişinău

Data: 15 – 18 septembrie 2016

FestLit – Festivalul Naţional de Literatură, Cluj-Napoca

Data: 2 – 4 octombrie 2016

Gala „Scriitorul anului, Iaşi

Data: 14 – 16 octombrie 2016

LANSARE CARTE LIVIU CAPŞA 2016

UNGUREANU, Dumitru (4. III. 1956, în satul Cacova, comuna Morteni, j. Dâmboviţa), prozator. Este fiul Ioanei Ungureanu, ţărancă agricultoare, şi al lui Andrei Ungureanu, soţ al acesteia şi muncitor electrician în industria petrolieră. Urmează şcoala generală în comună, după care urmează, la Bucureşti, cursurile unui liceul industrial (specialitatea: energetică). După absolvirea liceului, face, la cerere, serviciul militar în marină (1976-1978), iar după serviciul militar, lucrează ca electrician într-o unitate a Sistemului Energetic Naţional din Găeşti, oraş în care se stabileşte şi în care locuieşte până în ziua de azi. Îndrăgostit de literatură, autoeducat şi, încă din adolescenţă, cultivat, în domeniul umanist, mult peste nivelul garantat de instituţiile de învăţământ pe care le-a frecventat (a fost, după propria lui mărturie, timp de trei ani, în mod semi-oficial, bibliotecarul liceului pe care l-a urmat, petrecând mai multe ore între rafturile cu cele 10 000 de cărţi decât la clasă), U. e atras de timpuriu de activitatea literară şi publicistică şi de ambianţa şi preocupările specifice lumii scriitoriceşti, dar şi, totodată, de cunoaşterea şi aprecierea „expertă“ a genurilor de muzică (pop, rock, blues) tolerate, dar nu foarte agreate de autorităţile totalitare. Două episoade biografice adolescentine sunt grăitoare: în 1975, încă elev, U. „editează“, împreună cu un coleg de clasă, Tomiţă Stoicuţ (ulterior redactor la diverse ziare de tranziţie), o „revistă de cultură“ botezată „Adevărul“, dactilografiată în cinci exemplare (procedând astfel, el se înscria, fără îndoială că fără să-şi dea seama, într-o adevărată tradiţie „târgovişteană“, cu manifestări intermitente, iniţiată de un Ion Heliade-Rădulescu şi continuată de Mircea Horia Simionescu şi camarazii săi, viitori reprezentanţi ai „Şcolii de la Târgovişte“, şi ei, la vremea lor, editori de publicaţii adolescentine „artizanale“, manuscrise), fapt pentru care este anchetat, avertizat şi urmărit de autorităţile vremii, şi tot în 1975 ia prima poziţie polemică în domeniul muzicii rock, expediind prin intermediul revistei „Flacăra“ o „Scrisoare deschisă către Eugen Barbu“ (în care ia apărarea formaţiei Phoenix, care fusese atacată de celebrul autor într-un articol din „România liberă“), text care poate fi considerat „adevăratul“ său debut publicistic. În tinereţe, U. este prezent şi activ, în timp, în diferite cenacluri (cenaclul „Ienăchiţă Văcărescu“, unde citeşte, în 1979, proza scurtă Ţuică de prună, lectură care, după cum îşi aminteşte scriitorul, „se lasă cu scandal şi delaţiune la organele de securitate“; cenaclul „3,14“, unde într-un climat prielnic, configurat prin prezenţa stimulantă a unor confraţi precum Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Grămescu, Gheorghe Neagu, Doina Popa, Cristian Şişman, Radu Stoenescu, Mircea Dobrovicescu, îşi fasonează şi dezvoltă personalitatea artistică, şi, între altele, citeşte proza 44 de gherlani (inclusă ulterior, de Gheorghe Crăciun, în antologia Generaţia ’80 în proză scurtă). Prin 1982 participă la câteva şedinţe ale cenaclului „Junimea“, unde citeşte fără succes două proze fals-fantastice, se alege cu muştruluiala desantiştilor şi cu un sfat competent de la Ov. S. Crohmălniceanu. Încercarea de a publica, în 1981, un volum de proze scurte, eşuează (autorul se bucura de sprijinul şi încurajarea poetului Florin Mugur, redactor la editura Cartea Românească, însă textul Ţuică de prună fiind respins de cenzură, autorul renunţă la publicarea volumului astfel „epurat“). Ulterior, datorită prietenilor care lucrau în presă, îndeosebi a lui Constantin Stan, U. debutează (mai 1983) cu publicistică în „Scânteia tineretului“, şi (6 noiembrie 1983) cu proza După avioane şi iepuri în „Supliment[ul] literar-artistic“ al aceluiaşi cotidian (care apărea, de facto, ca o revistă săptămânală de cultură). Primul volum personal publicat de U. este romanul Cartea păcatelor, Timişoara, 1996. Scriitorul a publicat mai multe volume de proză (romane şi culegeri de nuvele şi/ori povestiri). Texte ale sale au fost incluse în antologiile alcătuite de criticul Dan-Silviu Boerescu în anii nouăzeci ai secolului trecut (Chef cu femei urâte, Bucureşti, 1997 ; Iubiri subversive, Bucureşti, 1998 ; Plaja nudiştilor, Bucureşti, 1999; Don Quijote, prostituata şi alte personaje, Bucureşti, 2000) şi în alte antologii (Generaţia ’80 în proză scurtă, antologie de Gheorghe Crăciun şi Viorel Marineasa,[Piteşti], 1998; Repetiţie fără orchestră, proză românească din mileniul III, Cluj-Napoca, 2004). După 1990 publică proză şi publicistică în „Viaţa Românească“, „Vatra, „Convorbiri literare, „Luceafărul, „Tomis, „Calende, „Litere“, „Contrapunct“, „artPanorama“, „Observator cultural“, „Argeş“, „Ex-Ponto“, „Suplimentul de Cultură “ ş. a. În anul 2000 se alătură criticului Tudor Cristea, fondând la Găeşti revista „Litere“(revista, preluată ulterior de editura Bibliotheca din Târgovişte, are drept colaboratori de bază pe Al. George, Mircea Horia Simionescu, Barbu Cioculescu, al căror elev U. se mândreşte a fi). Din 2005, U. este consilier la revista piteşteană de cultură „Argeş“. Cu pseudonimul M. V. Pop, publică nenumărate articole despre muzica rock în reviste de specialitate ca „Vox Pop-Rock“, „Rocker“, „Art & Roll“, „Sunete“ etc. A publicat, în afară de scrierile de proză literară, un volum despre 10 legende ale bluesului (Timişoara, 1997), cu biografii ale unor reputaţi reprezentanţi ai genului muzical respectiv. Scriitorul a fost distins cu premiul „Mircea Nedelciu“ al editurii Nemira (în 1999), a fost nominalizat pentru premiul Asociaţiei Editorilor Români (în 2001, pentru romanul Lia Mora) şi a obţinut Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor (filiala Piteşti) pe anul 2005, pentru volumul Tunul filozoafei.

Prozatorul a fost înregistrat drept unul care „a venit pe valul postoptzecist“ (Al. Cistelecan), catalogare perfect judicioasă la nivelul debutului editorial şi al circulaţiei şi afirmării operei, care s-au produs după 1990. De fapt, prin generaţia – atât biologică, cât şi literară – căreia îi aparţine, prin epoca elaborării unei părţi importante din opera tipărită (în special din proza scurtă din volumele publicate), prin formarea în atmosfera proprie activităţii publicistice şi cenacliere a anilor optzeci, şi, în primul rând, prin însuşirile prozei sale, scriitorul se recomandă drept un optzecist „propriu-zis“. Unul, e adevărat, cu afirmare tipărită întârziată (efectivele celor aflaţi în aceeaşi situaţie fiind relativ numeroase !) şi cu o formare şi evoluţie oarecum netipice, săvârşite într-o poziţie de relativă izolare şi marginalitate (instituţională şi geografică), diferite de cele ale reprezentanţilor „nucleului dur“ al optzecismului, dar cu siguranţă un optzecist. Drept trăsături caracteristice ale literaturii sale pot fi semnalate măiestria narativă, înclinaţia către vigoarea epică, relativa moderaţie întru promovarea şi ilustrarea „textualismului“ şi a „ingineriei textuale“ (ceea ce nu înseamnă deloc ignorarea chestiunii şi procedeelor aferente, ci doar reţinerea de la orice derapaje „extremiste“ în recursul la ele), precum şi predilecţia pentru o tematică aşa-zicând rurală, „post-rurală“ sau provincială (focalizată pe observarea universului sătesc, a vieţii micilor târguri în curs de industrializare ori a oraşului de provincie ceva mai însemnat, cu rang de reşedinţă judeţeană….) şi, pe de altă parte, pentru abordarea dezinhibată a unui repertoriu tematic multă vreme ocolit de proza noastră literară, cel al erotismului carnal explicit şi „scandalos“. U. şi-a început activitatea literară practicând „proza scurtă“, însă a debutat cvasi-simultan cu o culegere de povestiri şi un roman. Povestirile din Prunele electrice învederează truculenţa savuroasă a unui „optzecism“ prozastic bine controlat, întruchipând un exemplu fericit de abordare a tematicii „rurale“ cu mijloace prozastice moderne. Povestirile lui U. prezintă o combinaţie validă de textualism şi „scrupul documentar“ (detaliile semnificative şi „autentice“ sunt consemnate cu minuţie, se recurge şi la transcrierea unor înregistrări pe bandă magnetică etc. ). Ruralitatea observată de autor este cea „modernă“, declinantă (şi uneori pitoresc delirantă), amestecată şi dizarmonică, perturbată de modernizarea forţată sub regimul comunist (atragerea umanităţii rurale în orbita industrializării etc.), , departe de orice idilism de convenţie. Sub anumite raporturi, U. se manifestă ca un succesor al unor Ion Iovescu ori Georgeta Mircea Cancicov, în formulă optzecistă. Se vădeşte şi interes a faţă de concreteţea rostirii, a explorării şi exploatării puterilor semnificantului în interfaţa lui cu „referinţa“ (cumva în convergenţă cu preocupările unui Gheorghe Crăciun, fără însă să devină o temă majoră, ilustrată consistent şi sistematic, precum la acela). Pe de altă parte, se regăsesc, în povestirile lui U., humorul şi sentimentalitatea, calităţi desigur „tradiţionale“ ale prozei rurale, manifestate însă aici într-o versiune deloc desuetă, corespunzătoare orizontului de aşteptare propriu modernităţii. Humorul poate fi blând, dar mai caracteristic e atunci când se învecinează cu şarja şi sarcasmul, iar sentimentalitatea nu se manifestă prin duioşie de duzină, exprimată schematic şi „cuviincios“. Se poate observa că revendicându-şi dubla descendenţă din Marin Preda şi din „şcoala de la Târgovişte“, autorul Prunelor electrice schiţează o autocaracterizare acceptabilă. Sub raportul tematicii specifice, al subiectelor abordate, dar şi al construcţiei şi scriiturii, textele adunate în volumul de debut prezintă o diversitate marcată, întruchipând un caleidoscop a cărui varietate cromatică poate deveni în sine atractivă: textul care dă titlul volumului, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formaţii – desigur, neprofesioniste ! – de muzică rock confruntate cu obtuzitatea mărunţilor „îndrumători culturali“ ai sistemului, în 44 de gherlani este narată, cu mare risipă de mijloace textualiste (procedare autoironică, la urma urmei !), masacrarea, de către un grup de ţărani organizaţi ca pentru o partidă de vânătoare, a unor rozătoare, modeşti dăunători domestici, Ţuică de prună (text „cu probleme“, pentru cenzura antedecembristă !) consemnează, ca pe un ritual iniţiatic, participarea unui adolescent la distilarea gospodărească, după rânduială, a ţuicii, soldată cu o beţie cumplită, în Ispitirea e istorisită păţania unui ţăran matur care, fiind pus – printr-un concurs de împrejurări vodevilesc – în situaţia de a se prezenta la un examen pentru angajarea pe posturi muncitoreşti, mult râvnite de tinerii locului, ia examenul fără probleme, dar nici nu se gândeşte să se prezinte la post, rămânând fidel condiţiei sale „organice“, de gospodar şi agricultor etc. Cine a ucis oaia naţională e un mic „roman poliţist“ („miliţist“, de fapt !) burlesc, desfăşurat în jurul enigmei omorârii (ilegale) a unor oi (ancheta capătă accente groteşti prin neaşteptata disproporţie între scopuri şi mijloace, anchetatorii şi presupuşii infractori, la ţară, sub Ceauşescu, recurg la înregistrări şi filmări cu cameră ascunsă pentru susţinerea, dovedirea sau infirmarea culpabilităţii ş.a.m.d.). Unele schiţe ori nuvele din volum – „sadoveniene“, cum s-a opinat – par să nu poarte semnele viziunii ironic-pitoreşti sau ale procedării textualiste, evocând în texte aparent „de modă veche“ aspecte din patrimoniul tradiţional al existenţei rurale (munca, dragostea faţă de cai etc), dar se poate presupune caracterul lor de pastişă măiestrită (colorată de o implicită ironie neagresivă, simpatetică). Tot din proze scurte – de amplori şi identităţi diferite, una dintre ele, Stormy Monday Blues, fiind un „microroman tras în vitriolul observaţiei“ (Al. Cistelecan) – e format şi volumul Tunul filozoafei (2005), al cărui caracter de caleidoscop, de „repertoar“ stilistic şi tematic e, poate, chiar mai pronunţat decât al Prunelor electrice. Localizarea naraţiunilor nu mai e preponderent rurală, nici identitatea personajelor nu mai e preponderent ţărănească (acel susamintit roman condensat, Stormy Monday Blues, fiind, de pildă, o cuprinzătoare mini-frescă a vieţii intelectualilor de provincie cu ambiţii literare şi publicistice în primul deceniu al tranziţiei postdecembriste). „Textualismul“ apare mai atenuat decât în prozele mai vechi (fără, însă, să fi dispărut, iar câteva piese oferă adevărate demonstraţii de ingeniozitate şi dibăcie în materie de construcţie), în schimb frenezia narativă, burlescă şi ludică, propensiunea către pitoresc şi „scandalos“ apar mai accentuate, fiind eventual susţinute cu sugestii preluate din zonele, mai „tradiţionale“, ale aventurosului şi fantasticului. Filonul erotismului dezinhibat e ilustrat în chip consistent, chiar dacă în modulări comparativ mai puţin ofensive decât cele pe care autorul, între timp, prin romanele publicate, le acreditase drept caracteristice viziunii sale. Trebuie relevat faptul că naraţiunile erotice necenzurate ale lui U., oricât de aşa-zis „şocante“, sunt salvate de vulgaritate şi de confuzia cu pornografia prin vădirea fără greş a literaturităţii demersului autorului, şi putem fără îndoială fi de acord cu criticul Al. Cistelecan, care opina că „pe cât de dezinhibat e reportajul amoros, pe atât, de fapt, în dragoste, supravieţuieşte ceva religios, deopotrivă mântuitor şi damnat“. Tunul filozoafei cuprinde şi una din acele, rare, proze „sadoveniene“ ale lui U., posibile pastişe deliberate, şi anume Muncă veche, mult admirată de critici. Cartea păcatelor (1996) e un mic roman mai degrabă „sumbru“, amintind întrucâtva de minimalismul decepţionist şi revoltat al „tinerilor furioşi“ englezi din anii cincizeci, dar într-o versiune adaptată la circumstanţele anilor optzeci ai României ceauşiste. Textul este expus ca o confesiune autobiografică – pe care, într-o „Notă informativă“ introductivă autorul pretinde a fi descoperit-o în arhivele miliţiei orăşeneşti, cu prilejul asaltării şi ocupării sediului acesteia de către poporul răsculat, în decembrie 1989 – , al cărei autor presupus, narator şi totodată protagonist, ar fi un tânăr, salariat al unei uzine dintr-un orăşel de provincie. Personajul – muncitor „atipic“, de o condiţie culturală superioară celei în mod curent asociate statutului lui socio-profesional – e un individ viguros, mai degrabă arţăgos, un „rebel“ (relativ) faţă cu marasmul existenţei cotidiene cenuşii din epocă, un om desigur că moral „în profunzime“, un „familist“ capabil de frumoase sentimente şi de devotament, dar în acelaşi timp împovărat de exigenţele greu represibile ale unui libido intens din cale-afară şi de capacităţile sexuale ieşite din comun, ceea ce-l determină la infidelităţi amoroase, inclusiv la turpitudini sexuale (culminând cu o şedinţă de amor în trei, împreună cu inginerul-şef, homosexual, şi nevasta acestuia, activistă de partid şi nimfomană, în contextul în care respectivul şef îi accidentase mortal, cu maşina, un copil etc.). Plină de episoade de josnicie şi violenţă (textul se încheie prin relatarea decesului concubinei protagonistului în urma încercării de a-şi provoca un avort…), uneori necontrolat „vulgară“ (nu în literă, ci în spirit), expusă într-o manieră neo-naturalistă, naraţiunea autobiografică din Cartea păcatelor afişează, în cele din urmă, o monotonie cam artificioasă, vizibil „căutată“, a abjecţiei, ceea ce-i ştirbeşte din impactul dorit. Tot un „mic roman“ – dar din altă plămadă, mai înrudit ca formulă şi viziune cu prozele scurte ale scriitorului – poate fi considerat şi Jertfă & steag (1999), deşi subintitulat de autor, cu prudenţă, „povestire“ (şi fiind, după opinia lui Al. Cistelecan, „mai degrabă o nuvelă expandată, de nu doar o simplă povestire, copleşită de verbozitate“). În aşa-zisa „povestire“, dotată cu o profunzime şi bogăţie de sensuri demne de atenţie, în pofida afectării registrului carnavalesc presupus menită să acrediteze cantonarea demersului în burlesc, prozatorul operează fără complexe şi cu certă îndemânare cu chestiuni şi subiecte pretenţioase şi grave: tradiţia, mitul, confruntarea între raţionalism şi epifanie obscură, crima ritual-sacrificială etc., totul fiind abordat sub semnul deriziunii şi bufonadei satirice, dar şi, în acelaşi timp. sub cel al unei productive ambiguităţi, lăsând astfel „explicarea“ evenimentelor într-o zonă dacă nu indecidabilă, atunci deschisă în egală măsură tezelor contrarii. După cum remarca Al. Cistelecan, : „Problema acestei povestiri era de a evita şabloanele de insurgenţă a sacrului în profan., dar, în acelaşi timp. de a face să subziste suspiciunea unui stigmat. Iar această suspiciune triumfă tocmai datorită unei prealabile şi metodice compromiteri a credibilităţii epifaniei: distrusă în plan real, această credibilitate e reabilitată în plan simbolic“.

O carte importantă – în epocă, şi probabil că şi pe termen lung, deşi în mod bizar relativ ignorată, probabil că dintr-un deficit de difuzare şi promovare, în perioada imediat consecutivă apariţiei – este masivul roman Lia Mora, până în prezent cea mai importantă scriere a lui U. Oarecum întârziată faţă de momentul de culminaţie a trecerii de care s-a bucurat estetica prozastică optzecistă, ea a oferit, în 2001, chintesenţierea optzecismului ( o anumită chintesenţiere a optzecismului, una dintre cele posibile, alături de altele, complementare, datorate altor autori…) printr-un edificiu textual de solidă consistenţă şi de mare forţă de impact. Construcţia romanului e meticulos elaborată, într-un mod vădit „tehnicist“, cu recurs masiv la procedeele narative sofisticate, bine stăpânite de autor şi exploatate iscusit. De remarcat însă că întreaga maşinărie „textualistă“ e pusă în lucrare cu naturaleţe, fără să dea impresia supărătoare de schemă aplicată rigid şi arbitrar, din convingere teoretică şi nu din imbold creator „firesc“ (un păcat care le-a fost reproşat nu o dată unor optzecişti !). Există în roman o profuziune de personaje, de fire narative, de voci naratoriale şi de perspective de enunţare a textului, de cronotopuri (adică localizări spaţiale şi temporale ale ficţiunii) diferite, deseori paralele, concurente, contradictorii, incompatibile etc. E indusă incertitudinea „efectului de real“, speculată ambiguitatea productivă, se recurge la jocuri de cuvinte şi operaţiuni de „travail textuel“ la nivelul vocabulelor (chiar titlul, Lia Mora, e „lucrat“ în acest fel, indicându-se lecturile posibile: „Moralia“, dar şi „Amoralia“ etc.). Despre experimentalismul, plurisemantismul şi caracterul (şi) autoreflexiv al întregii întreprinderi, cititorul e avertizat peremptoriu şi (auto?)ironic de către autor chiar de pe pagina de titlu, unde se poate citi: „LIA MORA. Încercări narative despre Autor, Opera sa & relaţia lor incestuoasă“. De altfel, în romanul propriu-zis, Lia Mora nici nu e un „personaj“ aşa-zis „obişnuit“ (adică dotat cu o coerenţă a identităţii, fie ea cât de elastică), ci mai degrabă un fel de operator simbolic, sub acest nume, „generic“ apărând în carte diferite personaje (neîndoios diferite prin aspectul fizic, datele biografice, comportare etc., chiar şi prin sex, de vreme ce printre „variantele“ de „Lia Mora“ figurează şi un Lilian Mora, bărbat homosexual), singurul element comun tuturora fiind rolul de revelator/catalizator al unui fatum amoros destructiv. În general, şi la nivelul conturării personajelor, şi la cel al expunerii secvenţelor epice, autorul recurge la procedeul – extrem-modernist, rar utilizat în proză, de obicei de către experimentaliştii înnoitori, precum „târgoviştenii“, Dumitru Ţepeneag, Italo Calvino şi în general membrii şcolii „Oulipo“ – temei cu variaţiuni. Şi totuşi, deşi travaliul textual e practic permanent vizibil şi semnalizat, la lectura romanului Lia Mora „efectul de real“ se instalează nestânjenit. Câteva personaje, inventarul comun de situaţii recurente sau înrudite, un cadru comun de recuzită şi atmosferă şi, mai ales, omniprezenţa temei majore – aceea a fatalităţii erotice – asigură unitatea şi fluenţa de ansamblu, în pofida caracterului pestriţ şi caleidoscopic al textului. Firul narativ principal ar fi cel al retrospectivei biografice a unui personaj central, totuşi nu propriu-zis protagonist, un personaj enigmatic, proteic, observat din exterior. Reconstituirea – de către personajul narator-martor (un gazetar de provincie, nenumit, înşelător „dublu“ ficţional al autorului, prezent în variante asemănătoare şi în alte proze ale lui U.) – a biografiei acelui Lulu Visariuc (înfăţişat succesiv sau simultan în ipostaze contradictorii sau incompatibile conform convenţiilor tipologice ale romanului „cuminte“: tânăr de o strălucitoare frumuseţe şi bătrânel decrepit, dandy şi nomenclaturist, seducător de profesie al târgului de provincie unde a fost „debarcat“ din Capitală în urma cine ştie căror semne de răzvrătire şi pederast, cititor de filozofie clasică germană şi chefliu pitoresc sau diabolic etc. , etc.) ar constitui cadrul general al cărţii. Pe acest filon principal – şi nu fără legătură cu el – sunt altoite numeroase alte episoade, unele cu aerul unor naraţiuni independente, posibile nuvele sau povestiri, din care majoritatea reiau sub diferite aspecte, unghiuri sau registre de abordare un scenariu o idilă (a cuiva…) cu „Lia Mora“ (aproape mereu alta…) şi, în final, descoperirea sau bănuiala incestului comis fără ştiinţă. Secvenţele de text din care se articulează romanul sunt – în afară de cele referitoare direct la Lulu Visariuc, distribuite în capitole numerotate şi purtând drept titlu generic numele acelui personaj – de o diversitate marcată, ansamblul lor dând chiar impresia de repertoriu stilistic şi naratologic: naraţiuni la persoana I (dar ai căror naratori diferă de cel al secvenţelor „Lulu Visariuc “, jurnale intime, scrisori, până şi transcrierea unei emisiuni radiofonice nocturne, inclusiv intervenţii telefonice ale ascultătorilor, retransmise în direct etc. Nu lipsesc nici aluzii ori recurgeri la intertextualitate. Elaboraţia textualistă nu stânjeneşte însă nicidecum perceperea vigorii epice şi a concreteţii „realului“ evocat, remarcabile. Ficţiunea e desfăşurată arborescent şi convingător, cartea e lizibilă fără efort, e chiar captivantă. Iar sub raportul referenţial, ea a putut fi percepută drept aşa-zicând „scandaloasă“, în sensul că e dominată covârşitor de explorarea erotismului explicit, dezinhibat şi necenzurat, urmărit ca un principiu fondator al vieţii (şi, prin alegorie, al artei, respectiv al literaturii). Aşadar, la nivelul denotaţiei, cartea constituie o adevărată enciclopedie erotică, un fel de repertoriu exhaustiv al erotismului carnal, un „tabel al lui Mendeleev“ al activităţilor şi practicilor sexuale omeneşti. Pe de altă parte, conform tezei notificate încă din subtitlu, ea se înfăţişează ca o autointerogare dramatică a autorului privind raporturile lui cu scriitura, astfel încât pe bună dreptate Al. Cistelecan a putut releva, cu sagacitate: „…creaţia e adevărata erotică, o erotică sacră şi sacrilegială deopotrivă. Autorul e atât de implicat în operă, încât comite, de fiecare dată, un incest simbolic; […] el trăieşte o relaţie spasmodică, de supremă intensitate atât în voluptate cât şi în dezgust. Dacă Mircea Cărtărescu a construit, în Orbitor, o teologie a creaţiei, Dumitru Ungureanu construieşte, în Lia Mora, o sexologie a creaţiei “. Oricum, viziunea şi obiectivul de ansamblu al autorului se vădesc a fi fost foarte ambiţioase, vizând o neconvenţională măreţie, prin încercarea de a pătrunde şi înfăţişa în mod cuprinzător deopotrivă condiţia şi puterile literaturii şi totalitatea vieţii umane, până la dimensiunea ei ontologică. Demersul e urmărit cu mijloace exclusiv literare, fără recurs la filozofare explicită, iar regresiunea totală (a naratorului…) în regnul animal, în biologicul elementar, în naturalul inanimat, ca un fel de ontogeneză răsturnată, este, probabil, cea mai radicală fuziune în natură“ post-mioritică (sau neo-mioritică) din cele care ni s-a dat să le parcurgem în ultima vreme.

 

SCRIERI: Prunele electrice, pref. Dan-Silviu Boerescu, Timişoara, 1996; Cartea păcatelor, Timişoara, 1996; 10 legende ale bluesului, Ed. Marineasa, Timişoara, 1997; Jertfă & Steag, Timişoara, 1999; Lia Mora, Bucureşti, 2001; Tunul filozoafei, pref. Al. Cistelecan, Iaşi, 2005.

 

 

REPERE BIBLIOGRAFICE:

Constantin Dram, Proza scurtă de la Tulcea la Galaţi, CL, 1996, 9; Horia Gârbea, Doi ochi albaştri, LCF, 1996, 32; Emil Mladin, Siliştea-Gumeşti fără Moromete, L, 1996, 39; Carmen Neamţu, Distileriile băşcăliei, CNT, 1996, 51-52; Alexandru Şipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală“, 1997, 11; Rodica Daghincescu, Traiectorii intestinale. Comunismul si bestialitatea, CL, 1997 , 4 ; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A. mod de a trāi , VTRA, 1998, 7 ; Adrian Lăcătuş, Muică, suntem neam de ţuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găieşti la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7 ; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi-Literar“ [supliment al cotidianului „Azi“], 26 octombrie 1998; Dan Perşa, Jertfa si steag , TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un roman remarcabil, „Litere“, 2001, 4; Cristina Ionică, Lia Mora, „Observator cultural“, 2001‚ 84; C. Rogozanu, Incest şi naratologie, RL, 2001, 30; Daniel Cristea-Enache‚ Doi ochi albaştri‚ ALA ‚ 2002 ‚ 605; Luca Piţu, Temele deocheate ale timpului nostru, Bucureşti, 2002, 170-176; Marius Chivu, Cum se dezbracă o femeie, RL, 2005, 19; Iulia Argint, Paideia, ALA, 2005, 767; Constantin Dram, Povestirile lui Dumitru Ungureanu, CL, 2005, 7; Adina Diniţoiu, Între doua ispite: textualism si poveste‚ „Observator cultural“, 2005‚ 37; Doris Mironescu, Oraşul Drăculeşti si demonii săi literari¸ „Suplimentul de cultură“‚ 2005, 45.

 

NICOLAE  BÂRNA, în Dicţionarul general al literaturii române, literele Ţ - Z - editor: Academia Română, 2009, Ed. Univers Enciclopedic

(versiune integrală)

 

 

 

 

 

 

Adresă: județul Argeș, municipiul Piteşti, str. N. Vodă, nr. 30, bl. ARG 1, sc A, et1, ap 2 Cod postal 110069

Date de contact: E-mail: cristianmelesteu@yahoo.com Tel: 0763.093.093

Data naşterii: 16.IV.1977

Volume:

- Radiografia unei zile de mai - proze, editura Cartea Româneasca, 2012

- Argeş, după 20 de ani. Perspective şi retrospective – monografie, editura Tiparg, 2012

- Revoluţia borfaşilor – roman, editura Tracus Arte, 2013

- Sicriul de gheaţă-roman, editura Tracus Arte, 2014

Menţiuni: membru USR, filiala Piteşti; director Direcţia Studenţi şi Tineret Ministerul Tineretului şi Sportului

Debut literar: 8.XII.1998 – „Săgetătorul”- supliment cultural al ziarului „Argeşul” (cu poezie)

Premii (selectiv):

Premiul Vasile Voiculescu, pentru romanul Revoluţia borfaşilor, Concursul Naţional Vasile Voiculescu , Buzău, 2013

Premiul pentru proză al revistei Argeş – pentru Revoluţia borfaşilor premiile anuale ale revistei, 2013

Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volum în manuscris, 2012 – Radiografia unei zile de mai

Premiul I, la festivalul naţional Vox Napocensis/Cluj, secţiunea proză, 2007

Marele premiu „Dan Pavel”- secțiunea proză, concursul național „Dan Pavel”- Timișoara, 2004

Marele premiu „Eusebiu Camilar” proză concursul național „Magda Isanos, Eusebiu Camilar” - 2003

Premiul revistei „Hyperion” - proză concursul național „Magda Isanos, Eusebiu Camilar”- Suceava 2003

Marele premiu „Steaua”- Cluj Napoca, secţiunea proză 2003

Marele premiu, la concursul naţional „Lirismograf”, secţiunea proză Sibiu, 2003

Premiul Directiei de Cultura Argeș la concursul naţional de poezie „Ion Pillat” 2003

Diploma de excelenţă în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș –2001

Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeşul

Studii:

Master „Literatura interbelica” – Univ. Pitesti, 2007-2009, Master Managementul Calitatii in industria auto – Univ. Pitesti 2009-2010, Master Management Politic – ISD Bucuresti 2007-2008

Facultatea de Management – Universitatea Piteşti, 2002-2007 (licentiat), Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune - Universitatea Piteşti, 1997 – 2001 (Licenţiat)

 

Creaţiile sau referinţe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost gazduite de revistele Romania literara, Steaua, Orizont, Luceafarul, Argeş, Hyperion, Flacara Cafeneaua literara, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literara, etc

Despre creatiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Stefanescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghişor, Victor Cubleşan, Marius Miheţ, Marcel Tolcea, Şerban Tomşa, Marin Ioniţa, Camelia Sapoiu, Constantin Piştea, Sergiui I. Nicolaescu, etc.

LlVIU MĂŢĂOANU. Poet. Realizator TV.

E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. 

Blog: liviumataoanu.wordpress.com

S-a născut la 14 ianuarie 1968 în Câmpulung Muscel (Argeş).


După absolvirea liceului în oraşul natal, Câmpulung Muscel, urmează cursuri de istorie şi îşi obţine licenţa la Universitatea Bucureşti, în 1999.
A frecventat următoarele cenacluri literare: Litere şi Cafeneaua Critică din cadrul Facultăţii de Litere (Bucureşti), SIND (Piteşti) şi Mihai Moşandrei (Câmpulung Muscel).

Debutează publicistic, în 1991, cu poeme în revista Calende.
Debut editorial, în 1994, cu volumul 
Pauză de o ţigară (Editura Calende).

Colaborează la reviste literare, ziare, posturi de radio şi televiziune: Calende, Cronica, Contemporanul, Orizont, Longitudini, Radio France International, Gazeta de Muscel, Radio Orion Muscel, Muscel TV., Argeș, Conta, Sintagme Literare, Algoritm literar, Literadura, Poem Café. Apariţii la diferite posturi de radio şi televiziune din ţară.
După debut, publică 
Despărţirea de cotidian (Editura Paralela 45, 1997), în colaborare cu Sorin Durdun, Dragoş Popescu, Florentin Sorescu; 

Împreună cu alți membri SIND: Plagiator (Editura Paralela 45, 1998) și 

Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000 - antologie).      

Alte volume: 

Umbra personajului (Editura Paralela 45. 1999), 

Poeme urbane (Editura Digitală, 2015, ediție electronică),

Deasupra lui Hans (Editura Paralela 45, 2016).

Este prezent (două pagini) în dicţionarul Scriitori români din anii ’80 – ’90, coordonator Ion Bogdan Lefter (Editura Paralela 45, 2001).

Selectează textele şi îngrijeşte antologia Poemul cu 1000 de feţe (cu S. Durdun, Editura Paralela 45, 2001).

În volumul omagial Mihai Moşandrei – Evocări pentru eternitate (Editura Larisa, 2014), este prezent cu un text-portret al poetului.

Alte apariții editoriale în: Almanah Sintagme literare – 2016 (Editura Eurostampa, 2016), 

#Rezist! Poezia (Editura Paralela 45, Pitești, martie 2017; antologie de poezie alcătuită de Cosmin Perța),

Antologie – Poetica (Editura Dionysos, 2018; antologie de poezie alcătuită de Christian W. Schenk).

 

   Este deţinătorul următoarelor premii: „Premiul Special al Juriului”, Tabăra Naţională Studenţească de Creaţie Literară (1993), „Premiul Revistei «Contemporanul - Ideea Europeană»” la Festivalul de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” (Târgovişte, 1993), „Premiul Special al Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Argeş” (1994), „Premiul de Onoare al «Societăţii pentru Ştiinţă, Artă şi Literatură Negru Vodă» (1998). De mai multe ori a primit „Premiul «Fundației Culturale I. D. Țicăloiu» (din 1998 până în 2002, Germania). Mai mulţi ani a fost realizator de emisiuni culturale la „Muscel TV”. Preşedintele „Cenaclului Mihai Moşandrei” din Câmpulung Muscel. 

 


       Despre poezia autorului au formulat opinii critice: Al. Cistelecan – „
Doi musceleni” (Luceafărul, nr. 12/1995); Dan-Silviu Boerescu – „În căutarea poeziei” (Luceafărul, nr. 12/1995); Peter Quince – „Trei debutanţi” (Euphorion, nr. 3/1995); losefina Batto – „Generaţia '90 între tăgadă şi credinţă” (Echinox, nr. 6-7-8/1995); Anamaria luga – „Dicţionar supliment. Generaţia nouăzeci” (Echinox, nr. 10-11-12/1996), Arion Movilă – „Nu cunosc nici un mucos” (Timpul, nr. 9/1997); Marian Barbu (în Săgetătorul, supliment literar-artistic al ziarului Argeşul, nr. 16/1997); Adrian Alui Gheorghe – „Cartea de poezie” (Argeș, nr.1/ 415/ ianuarie 2017), Nina Vasile, ş.a.
      

 

Referinţe critice:

       „Liviu Măţăoanu face contrabandă cu melancoliile şi îşi ascunde predispoziţia reflexivă într-o scriitură aparent dezlânată şi ostentativ dezarticulată, mizând pe efectul în răspăr al devierilor parentetice şi al inconsistenţei colocviale a discursului. Scriitura lui uzează şi abuzează de tehnici de înşelare, simulând incongruenţa doar spre a tensiona coerenţa şi lăfăindu-se în sporovăială ca într-un costum prea larg al rigorii meditative.”

(Al. Cistelecan, Luceafărul, nr, 12/1995).
      

Textele sunt supuse elongaţiilor tehnicilor versului proiectiv, întrerupte, reluate în contrapunct, intersectate, disciplinate de o ortografie specială, sugerând respiraţia, alcătuind de fapt poemul unui poem în chiar momentul elaborării sale. Axele acestei arte poetice, aparent paradoxale, sunt sincronizate după poetici anglofone, cu începutul în grupările de la Black Mountain conduse de Charles Olson, Robert Duncan şi Robert Creeley.”

(Marian Barbu, Săgetătorul, supliment literar-artistic al ziarului Argeşul, nr. 16/1997)
      

Forma prin care [Liviu Măţăoanu] îşi exprimă ideile este aceea a poeziei versificate care, prin apelul la sintaxa frântă, redă succesiunea rapidă de gânduri ce are iniţial un punct de referinţă comun. Acest punct de referinţă e mutat continuu, accentul căzând pe diferite concepte pe care eul încearcă să le explice. Dialogul instituit între eul liric şi eul interior aduce în prim plan concepte filosofice precum: adevăr, timp, realitate. Modalitatea în care sunt abordate relevă criza unei conştiinţe care se vede confruntată cu un pseudo-adevăr, cu o pseudo-realitate şi cu sentimentul apăsător al scurgerii ireversibile a timpului.”

(losefina Batto, Echinox. nr. 6-7-8/1995).

 

Între vis şi realitate, singurătate şi omniprezență vâscoasă, într-o asurzitoare discreție autorul recuperează sensul propriei existenței trăită oarecum fragmentar într-o lume aproape lipsită de metafore. Proiectul poetic al lui Liviu Mățăoanu pare derulat din combinarea infinită a câtorva stări afective - tot aşa cum un copil dezvoltă în ecranul calculatorului jocul nesfârşit.”

(Călin Vlasie despre Umbra personajului, 1999).

 

Această târzie descoperire a poeziei lui Liviu Măţăoanu reprezintă, însă, o surpriză dintre cele mai plăcute, avem de a face cu un poet matur, format, încăpăţînat să fie el însuşi, neatent la vocile poetice din jur, credibil. Poemele din volumul «Deasupra lui Hans» au un aer de teatralitate, o mişcare de măşti care nu vor să ascundă, ci să sporească posibilităţile fiinţei umane de a se multiplica la nesfîrşit.”

(Adrian Alui Gheorghe  - Argeș, nr. 1/ 2017).

 

 

Pentru cei interesaţi

 INFORMAŢII PERSONALE

* Data şi locul naşterii: 2 ianuarie 1968 (15 decembrie 1967), Teiu-Argeş

*Domiciliul : oraşul Topoloveni, judeţul Argeş.

E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

* Director general/manager al Filarmonicii Piteşti (3 iulie 2007 – prezent)

* Director al Centrului Cultural al Municipiului Piteşti (1 septembrie 2004 – 30 aprilie 2009)

* Redactor, şef secţie, ziarul ,,Argeşul’’ (1993-2004)

 

Activitate civică:

* Preşedinte al Asociaţiei culturale ,,Prietenii Filarmonicii’’

* Membru fondator al Asociaţiei culturale ,,Zavaidoc’’

 

Studii, cursuri :

 2015 – cursuri management cultural Ministerul Culturii

2010 – atestat impresariat artistic de Ministerul Culturii

2008 – 2012, doctorand în ştiinţe filologice al Universităţii din Piteşti (Modernitatea lui Vladimir Streinu)

2005- 2006 – masterat în filosofie (lucrare disertaţie: Probleme fundamentale ale filosofiei din sec. 20)

2000 – 2004 – Facultatea de Istorie şi Filosofie (lucrare licenţă: ,,Kant şi criticismul filosofic. Semnificaţia metodei transcendentale”)

1984-1986 – Liceul Nicolae Bălcescu (Colegiul Naţional I.C. Brătianu) Piteşti

1981-1982 – Şcoala Nr. 16 I.L. Caragiale Piteşti

1978-1981 – Şcoala Nr. 1 Vladimir Streinu Teiu Vale, Argeş

1974-1978 – Şcoala primară Leşile, comuna Teiu, Argeş

 

Activitatea publicistică : 

*septembrie 2010 – prezent, director al revistei de cultură muzicală EUPHONIA

*aprilie 2007 –februarie 2017, director al publicaţiei Informaţia piteştenilor

*2006 – 2008, redactor-şef al Caietelor Vladimir Streinu

*2005 – 2008 – redactor-şef adjunct al revistei Buletin cultural argeşean

*2002 – 2003, consilier editorial al revistei literare Trimbulinzii

*2001– 2010, redactor-şef/director al revistei de cultură Argeş

*2001 – 2002, coordonator suplimentul literar-artistic Săgetătorul

*1993, redactor-şef al revistei studenţeşti Ulysses

*1991 – debut ca ziarist în ,,Informaţia Piteştiului’’

*1984 – debut absolut, ca poet, la Radio Oltenia Craiova.

*1991 – prezent, peste 15.000 de articole publicate (note, interviuri, anchete, studii, reportaje) în diverse publicaţii (ziare : Argeșul, Informaţia Piteştiului, România liberă, Cotidianul, Muscelul, Argeşul ortodox, Muntenia, In...amicii, Argeş Expres, Jurnalul de Argeş, Informaţia piteştenilor, Obiectiv argeşean etc ; reviste : Argeş, Convorbiri literare, Mozaicul, Caietele Vladimir Streinu, Euphonia, Calende, Prăvălia culturală, Criterii literare, Catedra, Societatea literară, Săgetătorul, Trimbulinzii, Ulysses ş.a. ; studii filosofice şi sociologice în Philosophia Militans şi Buletinul ştiinţific, seria Ştiinţe socio-umane, editat de Universitatea din Piteşti.

 

Activitatea editorială proprie:

* Kalende. O istorie a revistei lui Vladimir Streinu, Editura Tiparg, 2014

*Bătălia pentru Filarmonica Piteşti, Editura Pământul, Piteşti, 2008

*Năbădăiosul Zavaidoc , Editura Pământul, Piteşti, 2006

*Şi când gândesc la viaţa-mi… Autobiografia lui Eminescu (ediţie îngrijită, studiu introductiv, tabel cronologic, note), Editura Argeş-Press, Piteşti, 2001

* Eminescu şi Argeşul, Editura Argeş-Press, Piteşti, 2000

*Parlamentarii de Argeş. Trecut şi prezent, Editura Tiparg, Piteşti, 2000

 

Coordonator şi redactor al volumelor:

*Grigore Vieru, acasă, la Piteşti, Editura Pământul, Piteşti, 2009

* Almanahul revistei Argeş, 2006, Editura Pământul, Piteşti, 2007

*I.C. Brătianu, Piteştiul şi intrarea în normalitate, Editura Pământul, Piteşti, 2007

 

Articole şi studii în volume colective:

* Paul Goma 75–Dosarul unei iubiri târzii, coord. Flori Bălănescu, www.amazom.com, 2010

*Piteşti, Oraşul Lalelelor. The City of Tulips, album, coord. Nicolae Badiu, Editura Euro Press Piteşti, 2009 şi 2010

* Omagiu profesorului Alexandru Surdu, coord. Viorel Cernica, ediţie îngrijită de Mona Mamulea, Editura Academiei Române, 2008

*Language, Shaping, Communication. Limbaj, modelare, comunicare, coord. Gh. Ungureanu, Editura Universităţii din Piteşti, 2007

*Experimentul Piteşti, Conference Proceedings/Comunicări prezentate la Simpozionul Experimentul Piteşti-Reeducarea prin tortură, coord. Ilie Popa, Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş, Piteşti, Editura Matrix Rom, 2005

*Mircea Eliade. Non omnis moriar (2003, Chişinău)

*Chipurile Poetului. Incursiuni în opera lui Mihai Eminescu, coord. Marin Manu Bădescu, Editura Carminis, Piteşti, 2001

 

 Poezii în volume colective:

*Poesys 8. Sacralitate, ediţie îngrijită de Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica, Editura Orient-Occident, 2004

*Cenaclul Literar Liviu Rebreanu – 55 de ani de la înfiinţare, volum omagial, Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2004

 

Lector de carte, responsabil proiect:

*Ovidiu E. Moţ – Piteşti. O istorie în date, Editura Pământul, Piteşti, 2008

 

Referinţe critice/fişe dicţionar/citat în volume:

*Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin – Dicţionarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America), Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011

*Marian Stoica, Margareta M. Onofrei – Dicţionar biobliografic. Scriitori, publicişti, folclorişti ai Argeşului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeş-Press, Piteşti, 2010

*Stan V. Cristea – Constantin Noica, repere biobliografice, RCR Editorial, Bucureşti, 2009

*Elvira Iliescu – Falsul roman al infernalei maşinaţii-Patul lui Procust, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008

*Constantin Cubleşan – Eminescu în comentarii critice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008

*Paul Goma – Jurnal 2006, Editura Anamarol, Bucureşti, 2007

*Josef Pildner, Petru Blanda - Cântecul lui Zavaidoc, Editura Pildner&Pildner, Târgovişte, 2007

*Ion M. Dinu – Oameni de seamă ai Argeşului de ieri şi de azi, vol. II, Editura Tiparg, Piteşti, 2006

*Silvestru D. Voinescu – O viaţă printre cărţi, vol. III, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004

* Ilie Barangă - Dicţionarul presei argeşene, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003

*Spiridon I. Cristocea – Argeş. Dicţionar de istorici, Editura Tiparg, Piteşti, 2003

*Bibliografia naţională română. Articole din publicaţii periodice. Cultură, 2008, Editura Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti, 2011

* Oameni care au schimbat destinele Argeşului, coord. Luminiţa Nicolae, editat de Obiectiv argeşean, editor SC Euroil Oil SRL, 2010

*Personalităţi argeşene, editor: Atitudine în Argeş, 2009

Referinţe, interviuri în publicaţii: Litere, Argeș, Adevărul literar şi artistic, România literară, Convorbiri literare, Viaţa românească, Axioma, Dacia literară, Tomis, Litere, Orizont, Axioma, SUD, Bucovina literară, Cronica, Oglinda literară, presa locală etc.

 

Activitate de manageriat cultural:

- organizator (și inițiator) Festivalul naţional de muzică lăutărească veche Zavaidoc (ediţiile 2006-2008), Simpozionul internaţional de sculptură Gheorghe Iliescu-Călineşti (ediţiile 2005-2008), Concursul naţional de dans sportiv Dansul florilor (ediţiile 2005-2008), Concursul naţional de poezie de dragoste Leoaică tânără, iubirea (ediţiile 2005-2009), Concursul naţional de muzică uşoară Laleaua de aur (ediţiile 2005-2006), Concursul naţional de critică şi istorie literară Vladimir Streinu (ediţiile 2006-2008) ş.a.

- Coorganizator al: Simfoniei lalelelor, Festivalul internaţional Le Printemps des Poétes, Simpozionul internaţional de filosofie Limbaj şi comunicare, Sesiunea naţională de istorie Ion I.C. Brătianu ş.a.

Activitate filmografică: Piteşti, epoca marmurei (scenariu, 2006), Simfonia lalelelor – 30 ani (scenariu, 2007), Istoria Simfoniei Lalelelor Pitești (2007), Identități. Zavaidoc (colaborator TVR Cultural, 2008).

 

Premii:

Titlul de Fiu al Argeşului pentru prestigiul moral, profesional şi civic, al Consiliului Judeţean Argeş, 2007, Omul de cultură al anului 2005 (2006), acordat de ziarul Argeşul, Premiul Protector al artelor pentru revista Argeş, acordat în 2005 de Fundaţia naţională Izvoare (acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi Radu Cârneci) etc.

 

 

 

Prozatorul şi poetul Florian Stanciu

Cu numele din acte Florea Stanciu, fiul lui Dumitru Radu Stanciu, agricultor şi al lui Constantina Stanciu, casnică. Scriitorul s-a născut în 31 august 1932 în comuna Alunişu, judeţul Olt. Foloseşte pseudonimul Florian Stanciu, iar în vremea studenţiei a publicat versuri sub semnătura Florea Stanciu Aluniş (în “Gazeta literară”, “Viaţa studenţească”, “Scânteia tineretului) şi mai târziu, ca funcţionar, în revista “Argeş”. A făcut şcoala primară în comuna natală, liceul în oraşul Slatina, absolvind în anul 1952. Facultatea, în Bucureşti: Academia de Studii Economice, absolvind în 1957.

Locuri de muncă:

A lucrat ca economist la Uniunea regională a Coop. de Consum, în 1957-1959.

Şef serviciu planificare la Întreprinderea Regională de Transporturi Auto, în 1959-1975.

Schimbat din funcţia de şef-serviciu – întrucât nu era membru de partid- în cea de economist principal, la data de 01.05.1975.

Economist principal la Trustul de Petrol Piteşti, în 1975-1990. Pensionat la cerere în 1990.

Cenacluri Literare

În studenţie a frecventat cenaclul Tineretului, patronat de editura purtând acelaşi nume, şi cenaclul revistei “Viaţa Studenţească”

Lista cărţilor publicate:

Drumeţind prin Argeş”, proză, Editura sport-Turism, 1987;

Recviem la crângul de salcâmi”, versuri, Ed. Eminescu şi Ed. Calende, 1993;

Căutând iubirea”, proză, Editura Calende, 1994;

Pauza de prânz”, proză, Editura Paralela 45, 1996;

Spectacol cu intrare liberă”, versuri, Editura Eminescu, 1999;

Poemul care îşi citeşte cititorul”, Ed. Paralela 45, 2001;

Levitaţii şi alte zboruri”, versuri Ed. Eminecu, 2004;

Pe căile lui Hypnos”, proză, Ed. Muzeul Literaturii Române”, 2006.

Date personale:

Nume: Mazilu Cezar Marian, născut la data de 03.01.1969.

Studii: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, secţia Calculatoare (1996).

Telefon: 0348-80.33.31 sau 0752-49.35.67

Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Volume personale:

a) Poezie:

Verbatronic (regie proprie, 2004)

Mulaje de Vânt (editura Altum, Piteşti,2004)

Plânset Experimental (editura Altum, Piteşti, 2005)

Cuvinte Defazate (editura Altum, Piteşti, 2007)

b) Proză:

Rezonantul (editura Altum, Piteşti, 2006)

 

3. Volume colective:

Juventiada (ed. Juventus, 2002)

Titania (ed. Altum, 2004)

Juventiada (ed. Juventus, 2006)

Pupăza din Tei (ed. Pământul, 2006)

Titania (ed. Altum, 2008)

 

4. M-au citit cu plăcere următorii: Călin Vlasie, Mircea Bârsilă, Denisa Popescu, Mihail Gălăţanu, Jean Dumitraşcu, Virgil Diaconu, Florian Silişteanu, Allora Albulescu, Cristian Meleşteu, Irina Săsărman (Canada), Cornel Vlădescu (Israel)

 

5. Referinţe literare:

- Antarg SF (nr.1-1994; 2-1995; 3-1996; 1-2002; 2-2003; 3-2003; 4-2004; 5-2004; 6-2005; 7-2005)

- Juventus (nr.3 / iul.- sep. 2000; nr.4 / oct.- dec. 2001; nr.1 / 2003; nr.1 / ian. - mar. 2004)

- Muntenia Expres (nr.2 / 2000 ; nr.1 / 2001)

- Săgetătorul (nr.242 / 20.11.2001; nr.264 – 23.04.2002; nr.266 / 14.05.2002 ; nr.306 / 11.03.2003; nr.307 / 18.03.2003; nr.314 / 13.05.2003; nr.337 / 21.10.2003; nr.402 / 01.02.2005 ; nr.406 / 01.03.2005 ; nr.359 / 30.03.2004; nr. 600 / 27.01.2009; nr. 601 / 03.01.2009; nr. 602 / 10.02.2009; nr. 603 / 17.02.2009; nr. 604 / 24.02.2009)

- Argeş (nr.26 / nov. 2003 ; nr.27 / dec. 2003; nr.11 / nov. 2004 ; nr.12 / dec. 2004)

- Curierul Zilei (25.03.2004; nr.3606 / 17.06.2006; nr. 4422 /25.02.2009)

- Trimbulinzii – nr.5 / 2004

- Jurnalul de Imagine (Bacău) – nr.6 / 2005

- Cafeneaua Literară – iunie 2005

- Ad Visum (Vişeul de Sus – Maramureş) – 2005

- Poezia (Fundaţia Poezia – Uniunea Scriitorilor) – nr.1 / 2006

- Ziarul de Argeş – nr.102 / 27oct. – 02nov. 2006

- Obiectiv Argeşan – nr.3 / 02feb. – 15feb. 2007

- Almanah Science-Fiction (2007; 2008)

 

6. Membru:

membru fondator al Cenaclului Literar Antarg (din 1983) – Casa de Cultură a Studenţilor Piteşti

membru fondator al Cenaclului Literar Juventus – Casa de Cultură a Studenţilor Piteşti

membru al Cenaclului Liviu Rebreanu – Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu

membru al Cenaclului Sind – Casa de Cultură a Sindicatelor Piteşti

 

7. Premii:

Poezie:

premiul II la concursul de creaţie poetică „Pe Aripile Poeziei” (martie 2002)

premiul I la concursul „Leoaică Tânără, Iubirea…” ed.4 din 07.03.2003 (Centrul Cultural Piteşti)

premiul Bibliotecii Dinicu Golescu din Piteşti la concursul de poezie „Ion Pillat” (octombrie 2003)

premiul II la concursul „Poezia Toamnei Târzii”, ed.2 (Centrul Cultural Piteşti)

premiul special la concursul „Leoaică Tânără, Iubirea…”, ed.6 din 14.02.2006 (Centrul Cultural Piteşti)

 

Proză:

Premiul I la concursul Dan Merişca organizat de Clubul Unesco Quasar (Iaşi 11–14 nov. 2004)

Premiul II la concursul Helion (octombrie 2007)

 

c) Alte distincţii:

diplomă jubiliară (Casa de Cultură a Sindicatelor Piteşti – 17.04.1996)

diplomă de excelenţă (Muntenia Expres 01.12.2001)

premiul special la concursul regional de promovare a tinerilor talente (Muntenia Expres, 31.05.2002

diplomă de participare la Festivalul Naţional Studenţesc Juventus 08 - 09.11.2002

diplomă de onoare (Muntenia Expres – 20.11.2002)

diplomă de participare la Concursul Naţional Studenţesc de Creaţie Literară (ed.6, Piteşti, 07 – 09.11.2003)

diplomă de promovare a iniţiativei tinerilor din Argeş (Muntenia Expres 20.10.2004)

diplomă de merit (Centrul Cultural Piteşti - 20.05.2005)

diplomă de participare la Festivalul Naţional Studenţesc (ed.8, Piteşti 02 – 04.06.2006

 

8. Titluri actuale:

Preşedinte al Asociaţiei de Literatură SF Antarg (începând cu anul 1996).

Redactor şef adj. la revista Muntenia Expres.

Redactor la revista Juventus.

Director al publicaţiei Antarg SF.

Senior editor al revistei de cultură Titania.

 

Liviu Capşa s-a născut la 16 august 1954 în localitatea Spanţov din judeţul Călăraşi ( fost Ilfov), fiul lui Sava şi al Mariei Capşa, tatăl- inginer agronom, mama- casnică.

Urmează Liceul Neagoe Basarab din Olteniţa şi Facultatea de Drept din Bucureşti, absolvită în 1981.

A fost, pe rând, jurisconsult, consilier juridic, consilier cultural la Direcţia pentru Cultură a judeţului Călăraşi, iar din anul 2000 este avocat în Baroul Bucureşti.

A debutat concomitent în Flacăra, sub girul lui Geo Dumitrescu şi în SLAST, cu o prezentare de Alex Ştefănescu.

Înainte de 1989 nu a publicat nici o carte.

A debutat editorial cu volumul de parodii Hipodromul cailor de mare, Ed. Calende, 1993.

A publicat următoarele cărţi : Victoria cotidiană ( versuri), Ed. Calende, 1994, Noi, sudiştii ( versuri- în colaborare), Ed. Calende, 1995, Mesaje pe robot ( versuri), Ed. Cartea Românească, 1995, Evadarea din vis ( publicistică), Ed. Agora, 1997, Parodii optzeciste, Ed. Paralela 45, 2000, Noi parodii optzeciste, Ed. Paralela 45, 2001, Balcania, mon amour ( note de călătorie ), Ed. Agora, 2001, Sinucidere cu crini ( versuri ), Ed. Cartea Românească, 2002, Sens interzis ( publicistică ), Ed. Cartea Românească, 2003, Muzeul parodiilor de ceară ( antologie), Ed. Paralela 45, 2005, La bună dispoziţia Dumneavoastră ( parodii după Dinescu), Ed. Vinea, 2009, Raiul ascuns ( versuri ), Ed. Limes, 2010.

A mai publicat trei cărţi de versuri pentru copii : O fantastică pădure, Poezii din lumea basmelor, Animale combinate adunate într-o carte.

În anul 2002 a obţinut premiul Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor pentru volumul Sinucidere cu crini.

Colaborează cu versuri şi însemnări în reviste literare şi în presa cotidiană : Luceafărul, Convorbiri Literare, Viaţa Românească, Tomis, Ex Ponto, Arcadia, România liberă, aldine, Timpul.

Despre cărţile sale au scris : Alex Ştefănescu, Dan Cristea, Horia Gârbea, Marius Chivu, Dan Stanca, Marian Drăghici, Ion Zubaşcu, Emanuela Ilie, Ion Roşioru ş.a.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1997.

 

BĂDESCU N. LAURA-EVELINE
 
Adresă instituţie: Facultatea de Litere, Str. Gh. Doja, 41, Piteşti, Argeş, România
Telefon instituţie: 00 40 348 453 300
E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
 
Experienţă profesională
 
1.Profesor universitar doctor:  2007- prezent
Instituţie: Universitatea din Piteşti, Facultatea de Litere, Discipline: Literatura Română (Epoca veche), Teoria textului, Slavă veche.
 
1.1.ETS ACPART – 2009
Instituţie: Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social;
 
1.2. Consilier I A  - 2008
Instituţie: Institutul Limbii Române, Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
 
2. Conferenţiar universitar doctor:  oct. 2004 - 2007
Instituţie: Universitatea din Piteşti, Facultatea de Litere si Istorie, Catedra de Limba si Literatura Română;
Discipline: Literatura Română, Teoria literaturii, Slavă veche;
 
3. Lector de limbă şi cultură română:  mar. 2005 - mar. 2007
Instituţie: Universitatea din Lisabona - Portugalia, Facultatea de Litere, Departamentul de Lingvistică Generală şi Romanică;
Discipline: Limba si cultura română.
 
4. Lector universitar doctor:  feb. 2001- oct. 2004
Instituţie: Universitatea din Pitesti, Facultatea de Litere si Istorie, Catedra de Limba si Literatura Română;
Discipline: Literatura Română, Teoria literaturii, Slavă veche;
 
5. Asistent universitar doctor:  feb. 1999 - feb. 2001
Instituţie: Universitatea din Pitesti, Facultatea de Litere si Istorie, Catedra de Limba si Literatura Română;
Discipline: Literatura Română, Teoria literaturii, Slavă veche.
 
6. Preparator universitar titular:  feb. 1997 - feb. 1999
Instituţie: Universitatea din Piteşti, Facultatea de Litere si Istorie, Catedra de Limba si Literatura Română;
Discipline: Istoria Limbii Române Literare, Literatura Română.
 
7. Preparator universitar suplinitor:  oct. 1996 - feb. 1997
Instituţie: Universitatea din Pitesti, Facultatea de Litere si Istorie, Catedra de Limba si Literatura Romana;
Discipline: Istoria Limbii Romane Literare, Literatura Română.
 
 
 
 
LISTA DE LUCRĂRI
 
Teza de doctorat
 
Laura Badescu, „Valori stilistice în poezia religioasă a lui Nichifor Crainic” (1999).
 
Cărţi
 
Laura Badescu, „Epistola medievală în literatura portugheză”, Piteşti, Editura Paralela 45, 2007.
Laura Badescu, „Literatura română veche. Repere semnificative”, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2004.
Laura Badescu, „Eseu asupra epistolei medievale în literatura română”, Bucureşti, Editura Ars Docendi, 2003.
Laura Badescu, „Retorica poeziei religioase a lui Nichifor Crainic”, Bucureşti, Editura Minerva, 2000.
 
Cărţi in colaborare
 
Laura Badescu, Marta Romero Negro, „O conto dos enganos ao Diabo nos limites da romanidade”, a 2ª ediţie reivzuită, Prefaţă şi ediţie, Lisabona, Edições Apenas Livros, 2007.
Laura Badescu, Marta Negro, „Enganos ao diabo num conto nos extremos da romanidade”, 1ª ediţie, Prefaţă şi ediţie, Paralela 45, Piteşti, 2006.
Petre Popa-coordonator, Ilie Popa, Alexandru Boroiu, Laura Badescu ş.a., „Medalioane universitare. Dicţionar”, (11 fişe de dicţionar), Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2002.
Luiza Petre Pârvan, Mihaela Găitănaru, Laura Badescu, „Crestomaţia limbii române literare, Epoca veche 1521-1780”, vol. I, (textele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 12, 15, 18, 21, 22, 23, 25, 28, 30, 33, 37, 43, 44, 45, 47 – din 47 şi Glosar – verificare generală), Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2000.
 
Ediţii
 
Nichifor Crainic, „Iisus prin grâu – 50 de poeme religioase”, antologie, ediţie, prefaţă şi note de Laura Badescu, Bucureşti, Editura Mihai Dascal Editor, 2001.
„Gândirea. Poezia de inspiraţie religioasă”, antologie, prefaţă şi ediţie, Laura Badescu, Mihaela Găitanaru, Craiova, Editura Universitaria, 2007.
 
Lucrări reprezentative publicate în volume/ reviste
 
Dan Horia Mazilu, coordonator, “Enciclopedia culturii române vechi”, proiect susţinut şi finanţat de CNCSIS (cod 1008/2007), Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie literară “G. Călinescu”, 2008 – articolul Laura Bădescu – Epistola,
Colectiv, Laura Badescu, „Despre limba romana/ About romanian laguage”; ed.1, „Sobre la lingua rumana/ Sulla lingua romena/ Sur la langue roumanie”, ed.2;  „About romanian language/ Uber die rumanische Sprache/ O pyмынском языке”, Didactica & Pedagogica, 2008,
Laura Badescu, Marta Negro, „Identidades num conto nos extremos da romanidade”, în „Polifonia”, Faculdade de Letras, Universidade de Lisboa, nr. 10, 2007, Edições Colibri, Lisabona.
Laura Badescu, „The sentences introduced in the epistles the Hieroglyphic history”, în „Polifonia”, Faculdade de Letras, Universidade de Lisboa, nr. 9, 2006, Edições Colibri, Lisabona
Laura Badescu, „Prima impresie”, în „Diaspora românească”, Londra, nr. 139, 25 noiembrie-01 decembrie 2005.
Laura Badescu, „Retorica blamului sau despre sentinţele cantemiriene”, în „Studii şi cercetări filologice”, Seria Limba şi literatura română, Anul 2004, nr. 3, Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti.
Laura Badescu, „Despre redimensionarea hermeneutică  a comicului”, în „Studii şi cercetări filologice”, Seria Limba şi literatura română, Anul 2004, nr. 3, Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti.
Laura Badescu, „Receptarea medievală”, în „Povestea vorbei”, nr. 3-4, 2003.
Laura Badescu, Dosoftei restituit, în „Povestea vorbei”,, nr. 3-4, 2003.
Laura Badescu, „Literatura confesivă sau Deşertul pentru totdeauna”, în „Calende”, Anul XII (CXXIV), nr. 2 (105), Piteşti, februarie 2002.
Laura Badescu, „Sentenţiile inserate în epistolele „Istorie ieroglifice”, în „Studii şi cercetări filologice”, Seria Limba şi literatura română, Anul 2002, nr. 1, Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti.
Laura Badescu, „Un nou stadiu de retorică şi imaginar”, în „Studii şi cercetări filologice”, Seria Limba şi literatura română, Anul 2002, nr. 1, Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti.
Laura Badescu, „Structuri epistolare în <<Istoria ieroglifică>>”, în Analele Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, Fascicula XIII, Limbă şi Literatură, Galaţi, 2001.
Laura Badescu, „Structuri epistolare în <<Alexandria>>”, „Buletinul Ştiinţific” al Universităţii din Piteşti, Seria Filologie, Piteşti, 2001.
Laura Badescu, „Simbolul în poezia religioasă a lui Nichifor Crainic - Textul de expresie religioasă”, în vol. Nichifor Crainic - Festivalul concurs naţional, ediţia a VIII-a, Editura Brad, 2000.
Laura Badescu, „Simbolul în poezia religioasă a lui Nichifor Crainic - Textul de materie religioasă”, în vol. „Nichifor Crainic” - Festivalul concurs naţional, ediţia a VIII-a, Editura Brad, 2000.
Laura Badescu, „Note asupra dramei <<Alexandru Lăpuşneanu>> de Mihai Eminescu”, în „Povestea vorbei”, II, Aprilie-Septembrie, 2000, nr. 2-3
Laura Badescu, „Marea Unire şi simbolurile construcţiei epice”, în „Cetatea Culturală”, II, Decembrie, 2000, nr. 12.
Laura Badescu, „Valenţe ale tragicului în <<Fraţii Karamazov>> de F. M. Dostoievski”, în „Cercetări de limbă şi literatură”, Societatea de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Sibiu, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Catedra de Filologie Romanică, Tomul XI, 2000, Serie Nouă, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000.
Laura Badescu, „Note asupra romanului istoric…”, în „Cercetări de limbă şi literatură”, Societatea de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Sibiu, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Catedra de Filologie Romanică, Tomul XI, 2000, Serie Nouă, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000.
Laura Badescu, „Sacris litteris. Încercare de sistem”, în „Viaţa Românească”, XCIV, Ianuarie-Februarie, 1999, nr. 1-2.
Laura Badescu, „Epistole medievale româneşti”, în „Viaţa Românească”, XCIV, August-Septembrie, 1999, nr. 8-9.
Laura Badescu, „Locuri comune în eseistica şi lirica lui Nichifor Crainic”, în „Calende”, nr. 4-5 (76-77), 1998, Piteşti.  
Laura Badescu, „Epistola - între matrice şi împlinire artistică”, în „Viaţa Românească”, XCIII, Noiembrie-Decembrie 1998, nr. 11-12.
Laura Badescu, „Iosip sau despre singurul ţiitoriul gând”, în „Noua revistă română”, Serie Nouă, II, nr. 1-2, Ian.-Feb. 1997, Bucureşti.
Laura Badescu, „Evanghelia de la Matei în două texte din secolul al XVII-lea: Noul Testament de la Bălgrad şi Biblia de la Bucureşti”, în „Buletinul Ştiinţific” al Universităţii din Piteşti, Seria Filologie, Piteşti, 1997.
Laura Badescu, „Eminescu şi literatura naţional㔄Eminesciana”, II, nr.2, 1988, Drobeta Turnu-Severin.
 
Lucrări reprezentative – conferinţe naţionale şi internaţionale
 
Laura Badescu, „Memorialistica autocenzurii. Cazul Nichifor Crainic”, 6 Martie 2008 la Conferinta internationala „O istorie posibila a vietii literare postbelice in sud-estul Europei. Concepte, evenimente, destine”, Academia Română, Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu”.
Laura Badescu, „Observaţii asupra autocenzurii în totalitarism. Cazul Nichifor Crainic II”, in „Repere identitare”, FL UPIT, 23-25 mai 2008
Laura Badescu, Teresa Ferriera, „Diffusion of Epistolary Pattern in Area of Slavic-Iberic Literature” în cadrul Conferinţei Internationale „Iberian and Slavonic Cultures. Contact and Comparison”, Facultatea de Litere, Universitatea din Lisabona 18-20 mai 2006.  
 Laura Badescu, „Lucian Blaga e Nichifor Crainic, Reperes para uma amizade espiritual”, Conferinţa Internaţională „Zilele Lucian Blaga”, Facultatea de Litere, Universitatea din Lisabona, 7-11 noiembrie 2005.
Laura Badescu, Research account, Universiteit Antwerpen, Departament Romaanse taal – en letterkunde, vrijdag 23 mei 2003.
 
 
Referinţe critice
 
Roland Clark, “Repositioning Russia: Romanian Ortodoxism`s Appropriation of the Silver Age”, in “Landshaft”, No. 3 (2009), ISSN 1940-0837, (Roland Clark: "Repositioning Russia: Romanian Orthodoxism’s Appropriation of the Silver Age"   http://www.pitt.edu/~lands/Clark09.pdf),
Dan Horia Mazilu, coordonator, “Enciclopedia culturii române vechi”, proiect susţinut şi finanţat de CNCSIS (cod 1008/2007), Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie literară “G. Călinescu”, 2008 – referinţă: Literatura epistolară
Mircea Borcilă, “Retorica poeziei religioase a lui Nichifor Crainic”, în “Steaua”, nr. 1, 2001, Anul LII, pp. 45, 50,
Teodor Vârgolici, “Poezia religioasă a lui Nichifor Crainic”, în “Adevărul literar şi artistic”, 31 octombrie 2000, p. 4.
Petru Pistol, “Un studiu de retorică a poeziei religioase”, în “Calende” 9-10-11-12/ 2001, pp. 122-124.
Miruna Mureşanu, “Laura Bădescu, Retorica poeziei religioase a lui Nichifor Crainic”, în “Universul cărţii”, Anul X, Nr. 8-9 (116-117), august-septembrie, 2000, p. 3.
***, Breviar editorial. Apariţii recente la Minerva, în “România liberă”, Serie Nouă, nr. 3185, 9 septembrie 2000, p. 2.
Liviu Cristian Maybach, “Cetatea culturală”, în “Argeş”, Serie Nouă, Anul I (35), nr. 1, p. 22.
Irina Petraş, “Panorama criticii literare româneşti. Dicţionar ilustrat. 1950-2000”, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, p. 121.
Mătăsaru Bogdan Gabriel, “Laura Bădescu, Eseu asupra epistolei medievale în literatura română”, în Studii şi Cercetări Filologice, nr. 1, 2003.
T.B.; C.D., “Orizonturi româneşti - La Lisabona, Curs de limba şi civilizaţia română”, în “Român în lume - Rumano en el mundo – El periodico para la integracion de los rumanos”, Madrid, An V, Nr. 28 (16-31 martie 2005).
Paul Spiridon, “Colocviul „Lucian Blaga” la Lisabona” în “Român în lume - Rumano en el mundo – El periodico para la integracion de los rumanos”, Madrid, An V, Nr. 44 (1-15 decembrie 2005).
M.G., Colocviul „Lucian Blaga”, Lisabona – noiembrie 2005, în “România literară”, nr 47, 30 noiembrie- 6 decembrie 2005 (Anul XXXVIII).
Paul Spiridon, “Colocviul „Lucian Blaga” la Lisabona”, în “Diaspora românească”, Londra, nr. 138, 18-24 noiembrie 2005.
Ion Pop, “Literatura româna prin Europa”, în “România literară” nr. 49/14-20 decembrie 2005
Romanian Global News, Conferinţa Slavo-Iberică la Lisabona, 21 mai 2006  
http://agonia.ro/index.php/article/1788262/Forma_poetică_a_dogmei_la_Nichifor_Crainic
http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/philologica_2003/12_m_craciun.doc
http://www.pitesti.ro/centrul-cultural/arhiva/arges/februarie2004/pag22.htm
http://ebooks.unibuc.ro/filologie/Zafiu/bibliografie.htm
http://www.colloquium-proverbs.org/index.php?topic=seccao&seccaoid=23&papper=41
http://www.tu-chemnitz.de/phil/europastudien/swandel/conf/papers.php#3
http://ielt.org/pagina/publicacoes/folhetos/4?id=164&sid=6e7ab15662466c69f314656cce606dca
 
 
 Mai multe informaţii:
http://www.upit.ro/upload/fisiere/18/Personal%20lb%20si%20lit%20romana/Laura%20Badescu.pdf

 
        
 

NUMELE: BACIU

PRENUMELE: ŞERBAN-CRISTIAN-DORU

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 25.12.1954, Craiova, jud. Dolj

NAŢIONALITATE: română

CETĂŢENIE: română

STAREA CIVILĂ: căsătorit

DOMICILIU: Str. Barierei nr. 13, corp B, ap. 1, sector 1, Bucureşti

Tel: 0723 578 875 / e-mail: cristian.baciu54@gmail.com

STUDII:

Liceul Teoretic nr. 3 Craiova, bacalaureat, 1973;

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia engleză-germană, cursuri de zi, absolvent cu diplomă de licenţă în 1978.

LOCURI DE MUNCĂ:

1978-1990: Şcoala Generală Nr. 5 Curtea de Argeş, profesor titular de lb. engleză;

1990-1999: Colegiul Naţional Vlaicu Vodă Curtea de Argeş, profesor titular de lb. engleză;

01.04.1999-31.12.2000: detaşat la Ministerul Tineretului şi Sportului (consilier al ministrului);

01.01.2001-29.06.2005: muzeograf principal la Muzeul Sportului Bucureşti;

aprilie-iulie 2003: traducător pt. Avocatul Poporului (contract de colaborare, ½ normă);

din 30.06.2005: funcţionar public la Ministerul Apărării Naţionale;

2001-2011: asistent suplinitor (plata cu ora), Curs practic de lb. engleză la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti.

GRADE, SPECIALIZĂRI:

1982: Gradul Definitiv în învăţământ, media 9,38;

1986: Gradul al II-lea în învăţământ, media 10;

1993: Bursă de studii: Curs de specializare pt. profesori în Marea Britanie (BBC Teacher Training Course, King’s College, London);

1995: Gradul I în învăţământ, media 10;

2007: Membru al Uniunii Scriitorilor, Secţia traducători, Filiala Piteşti.

2011: Absolvent al cursului de formare profesională Formare de formatori, organizat de SC Global Commercium Development SRL.

ACTIVITĂŢI EXTRAPROFESIONALE:

membru activ în Cenaclul „George Topârceanu” din Curtea de Argeş, 1979-1988;

participare la concursuri de proză scurtă în anii 1980 (premiul II la Concursul de proză “Mihail Sadoveanu”, Iaşi; premiul revistei “Luceafărul”; premiul revistei “Steaua” – Cluj; de două ori laureat naţional la creaţie literară, concursuri anuale).

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ

Publicaţii în lb. română:

în periodice (“Argeş”, “Luceafărul”, “Contemporanul”, „Calende”): proză scurtă, eseu politico-filosofic, între anii 1980-1990;

Voroavă de mirean năuc, CorectBooks (librărie online), http://books.corect.com/ro/carti/voroava-de-mirean-nauc;

Poveşti din nopţile fără ţânţari, CorectBooks, http://books.corect.com/ro/carti/povesti-din-noptile-fara-tantari.

Voroavă de mirean năuc, Editura eLiteratura, 2014;

Poveşti din nopţile fără ţânţari, Editura eLiteratura, 2014;

O radiografie postdecembristă, Editura ePublishers, 2017.

Publicaţii în lb. engleză:

A Time for Ghosts, Editura ePublishers, 2017.

Traduceri din lb. engleză (romane):

Colin Forbes, Operaţiunea Shockwave, Ed. RAO, 1993;

Frederick Forsyth, Fantoma din Manhattan, Ed. RAO, 2002;

Robin Cook, Răpirea, Ed. RAO, 2003;

Arnold Bennett, Hotel Grand Babylon, Ed. LEDA, Gr.ed. CORINT, 2005;

E.M. Forster, Cameră cu vedere, Ed. LEDA, Gr.ed. CORINT, 2007;

Barry Unsworth, Un mister medieval, Ed. LEDA, Gr.ed. CORINT, 2008;

E.M. Forster, Cameră cu vedere, Ed. POLIROM, 2016.

Traduceri în lb. engleză:

Niculae Petrescu, Afinităţi şi întâlniri româno-braziliene / Bonds and Contacts between Romania and Brazil, ediţie bilingvă, Ed. OSCAR PRINT, 2006;

Mateiu Caragiale, Gallants of the Old Court (Craii de Curtea Veche), Editura PAIDEIA, 2012;

Mateiu Caragiale, Gallants of the Old Court (Craii de Curtea Veche), Editura eLiteratura, 2014.

Lucrări științifice:

Sorin Baciu, Cristian Baciu, Dicţionar englez-român: Words Confused, Abused and Misused, Editura eLiteratura, 2015;

Sorin Baciu, Cristian Baciu, Dicţionar englez-român: Words Confused, Abused and Misused, Editura Paideia, 2015.

PREMII, DISTINCŢII:

Premiul „Cartea anului 2007” acordat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Piteşti, pentru traducerea volumului Cameră cu vedere (A Room with a View) de E. M. Forster.

 

Data şi locul naşterii: 29 august 1953, Şovarna – Mehedinţi

Naţionalitatea: Român

Starea civilă: căsătorit

Domiciliu: Curtea de Argeş, Str.Vlad Ţepeş 2. Tel.: 0740 62 09 64

Studii: Liceul „Emil Racoviţă” - Iaşi

Debut absolut: „Orizont”, august 1973, cu o povestire.

A publicat în: „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Manuscriptum”, „Orizont”, Cronica”, „Ramuri”, „Calende”, „Argeş”, „Expres Magazin”, „Evenimentul Zilei”, „Ziua literară”, „Familia”, „Viaţa Românească”, „Paradigma XXI”etc.

A fost redactor la „Zig-Zag” (1990), „Expres Magazin”(1991-1992), „Evenimentul Zilei”(1992-1997). Timp de 5 ani a fost redactor şef la „Calende”(1996-2000). A înfiinţat la Curtea de Argeş cotidianul „Argeş Expres” pe care l-a condus timp de 4 ani(1999-2003). În prezent este redactor la revista „Argeş”.

Cărţi publicate:

*Povestiri cu contrapunct (Editura Albatros, 1985);

*Sfârşitul epocii cartofilor(Editura Calende, 1999);

* Meseria de a muri (Editura Calea Moşilor, 2001).

* Concetăţenii lui Urmuz(Editura Muzeul Literaturii Române, 2007)

In pregătire:

* Moartea noastră cea de toate zilele

Prezent în antologiile:

* Proza satirică contemporană (1986)

*Chef cu femei urâte (1996)

* Generaţia 80 în proza scurtă (1998).

I se dedică articole în:

* Dicţionarul scriitorilor români din anii 80-90 de Ion Bogdan Lefter

* Dicţionarul enciclopedic al Judeţului Mehedinţi

* Scriitori mehedinţeni.

Premii:

*Premiul anual de proză al revistei „Luceafărul”(1978)

* Premiul de debut în volum al Editurii Albatros (1983)

* Premiul revistei „Tomis” pentru cea mai bună carte de debut(1985).

* Premiul de proză la festivalul „Tudor Arghezi”(1979)

* Premiul la festivalul de proză „Marin Preda” (1983).

Despre proza autorului au scris: Sorin Antohi, Ştefan Borbely, Alexandru Condeescu, Ioan Groşan, Ion Simuţ, Radu Călin Cristea, Elena Tacciu, Radu G.Ţeposu, Doina Diaconu, Nicolae Oprea, Ştefan Ion Ghilimescu, Mircea Moisa, Petre Ciobanu, Ioan Lascu, Victor Ştir, Sorin Vidan, Emil Albişor, Radu Aldulescu, Leonid Dragomir, Constantin Stana, Adrian Bucurescu, Mircea Stâncel, Marin Ioniţă, Dumitru Ungureanu, Virgil Diaconu...

Referinţe critice:

* „Sub o formă aparent intimistă şi de o vagă oralitate a confesiunii, ascunzând o atentă orfevrerie a textului, Dumitru Augustin Doman reuşeşte un subtil şi sincer portret al prozatorului la tinereţe, interesant nu numai prin eroul prim-planurilor sale, dar şi – ca într-un elaborat cine-verite – prin scurtele secvenţe neostentativ realiste, surprinse în plan secund, fără farduri şi trucaje. Arta scrisului se dovedeşte contrapunctul vital a solitudinii şi derizoriului realului, iar trăirea întru literatură – atât prin lectură cât şi prin scriere – are funcţie compensatorie pentru acest autor format solitar, prin cultivarea obstinată a vocaţiei, nu după schema comună azi a studentului şcolit la teoriile textului şi pus apoi cu osârdie pe fabricat „literatură”. Remarcabil este că tânărul prozator nu-şi falsifică existenţa prin livresc ori prin filtrul virtualităţilor literare aplicat fiecărei întâmplări trăite spre a fi trasformate în vorbire, în scris, ci dimpotrivă, reuşeşte să confere discret evenimentelor interioare o dezarmantă naturaleţe, unde lectura unei cărţi, sensul unui film, consemnarea unei discuţii despre literatură sunt la fel de importante ca o întâmplare cotidiană, un fapt divers, o întâlnire de dragoste.”

ALEXANDRU CONDEESCU, 1985

* „Dumitru Augustin Doman îşi asumă cu umor „condiţia de outsider”, al unui narator blând-cârcotaş şi bun observator, ce nu împinge însă niciodată notaţia dincolo de graniţa sarcasmului. Scrise majoritatea la persoana întâi sau a doua, prozele sale impun un personaj uşor dezabuzat, uşor plictisit, aproape un jemenfichist dacă undeva, în colţul reginei, n-ar mai păstra un rest de candoare”.

IOAN GROŞAN, 1985

* „Dumitru Augustin Doman simte nevoia de a se delimita în interiorul acelei relaţii eu/lume pe care literatura o stabileşte chiar în punctul ei de pornire. Prozatorul o face prin monologuri adresate interlocutorului/cititor, întocminu-şi o fişă biografică însoţită de o permanentă, deşi inofensivă, autopersiflare într-un stil oral deseori familiar argotic”.

ELENA TACCIU, 1986

*„Mă pot lăuda că primele povestiri ale lui Doman le-am citit în urmă cu aproape treizeci de ani. Revin la literatura lui, citind Meseria de a muri, cu nostalgia dureroasă a unei tinereţi irosite prin nişte vremuri nu tocmai bune pentru literatură – debuturile colective, condiţionate ideologic, dificultatea apariţiilor în reviste etc. Poetica cehoviană a povestirilor din volum pare să ia seama de altfel de izul amărui al acelor vremuri combinate cu cele de azi. Ca şi în viaţă, tristeţea implicită a grotesc-derizoriului şi cotidianului mizer devine ingredientul de bază al autenticului. Câtă viaţă, atâta literatură şi tot aşa se întâmplă şi în jurnalul de aforisme care alternează cu povestirile din volum. Observaţiile au strălucire şi o luciditate cioraniană însoţită de depresia celor asemenea autorului, cu văzul enrom şi simţul monstruos. Nu mă joc cu vorbele spunând că Meseria de a muri e o carte mare care, prin tot ce conţine, vine în întâmpinarea acelui vers intrat în conştiinţa estetică a unei întregi literaturi: Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată...”

RADU ALDULESCU, 2005

*„ Tonul blând, tuşa satirică, situaţia absurdă (Doman, autorul de articole este dat în judecată de două căţele, care şi câştigă procesul), te poartă pe-o potecă înşelătoare. Ai crede, sub pachetul de lecturi din Cehov, Harms, Ilf&Petrov, Hasek, Caragiale, Mazilu că e o simplă schiţă ce defineşte şi denudează o situaţie aberantă. Sau că e o miniatură de meseriaş extrem-oriental, ce închide o lume într-un bob de orez. Dar chinez, japonez sau vietnamez cu barbă aţi văzut dumneavoastră, boieri? Aşa că Doman, deşi procedează ca un ofevrier asiatic, tot din stirpea lui Cehov, Harms ori Hasek provine! Iar povestea amintită (un fapt real pentru autor) se constituie, pe ocolite şi fără fasoane, într-o ars poetica domană, recompensă pentru pierderi şi deranj...”

DUMITRU UNGUREANU, 2007

*„Tot nefirescu situaţiilor pe care le surprinde Doman sunt, raportate la democratura noastră, lucruri fireşti. El nu absurdizează socialul, pentru că el este deja absurdizat. Dar absurdizarea poate fi sesizată ca atare numai de cel care are simţul măsurii şi al moralităţii. Fără această colaborare între lumea pe dos prezentată de Doman şi lumea pe faţă din noi, ca lectori, absurdul nu ar căpăta vizibilitate. Vedem în Doman un portretist moralist vitriolant, care pune în pagină deriva morală a lumii. A lumii noastre de facerişti cu pile la primărie, de deputaţi înavuţiţi peste noapte, de parveniţi şi lingăi ai puterii în toate ipostazele ei. De multe ori, realitatea însăşi ne scrie cărţile. Doman a trecut pe curat această realitate şi i-a punctat contradicţiile într-o arhitectură a dezavuării subînţelese, care oferă sens grotescului şi absurdului din minunata lui patrie”.

VIRGIL DIACONU, 2007



 


 


Născută la 2 martie 1960, în comuna Piatra. Judeţul Teleorman
       Domiciliu: Cartierul Trivale din Piteşti
       Studii: Liceul “C.A.Rosetti”; Facultatea de Filologie, secţia Engleză-Franceză, Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi, promoţia 1984, nota 10, media generală 9,1; Curs de limba olandeză – Colegiul “LKERLIEK” Olanda + absolvit cu cel mai bun rezultat.
       Burse de studii: Bursa acordată de Universitatea Omaha, Statul Nebraska, SUA, Profil limba engleză – 1986,1987; Semibursă acordată de Palomar College, California, SUA, specialitatea Psihologie/Psihiatrie, 1990-1991.

        Cărţi traduse:
        George Orwell – Ferma animalelor
        Dr.Swami Gitananda – Yoga Samyama
        Arthur Gould Lee – Elena, Regina Mamă a României (Humanitas, 2000, reed. 2005, 2008).
        Robert Harris – Arhanghelski (Humanitas, 2000, reed. 2005).
        Francis Fukuyama – Marea ruptură (Humanitas, 2000, în curs de reeditare).
        Maggie Helen – Despre sinucidere (ANTET, 2007).
        Julia Tugendhat – Cum abordăm problema morţii (ANTET).
        Shirley Trickett – Cum să învingem atacurile de panică (ANTET).

David Cohen – Limbajul trupului (ANTET, 2008).

Dr. Neel Burton, Dr. Phil Davison – Schizofrenia (ANTET, 2009)

 

În pregătire:

Volumul de autor “Flăcări şi vis” - poezie
        
        Apariţii permanente în: “Săgetătorul”, “Cafeneaua Literară”, “Argeş”.
 
        Membră a Uniunii Scriitorilor din România, secţia Traduceri.

DUMITRU UNGUREANU

Născut la 4 martie 1956, în satul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa, fiul lui Andrei Ungureanu, muncitor electrician în industria petrolieră, şi al Ioanei Ungureanu, ţărancă, lucrătoare a pământului. Urmează şcoala generală în comună, după care intră la Liceul Industrial Energetic, în Bucureşti. Timp de trei ani, din cinci, este bibliotecarul liceului, semi-oficial, petrecând mai multe ore printre rafturile cu cele 10.000 de cărţi decât la clasă.

Atras de boema literară, frecventează - şi se formează ca scriitor în – cenaclurile vremii. La „Ienăchiţă Văcărescu” citeşte, în 1974 proza „Poştaşul”, pentru care culege următoarea „apreciere critică”: „Dintr-un kil de ţuică/Nu se-mbată Duică/Şi nici Dumitrescu/Nici Ticu Ionescu/Ce-o să facem, ghici/Când plecăm de-aici?” Însă în 1979, lectura prozei „Ţuică de prună” se lasă cu scandal şi delaţiune la organele de securitate – drept care va fi apărat de poetul (coordonator de cenaclu) Florin Mugur într-un articol din ziarul Scânteia. Cenaclul „3,14”, cu Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Grămescu, Gheorghe Neagu, Doina Popa, Cristian Şişman, Radu Stoenescu, Mircea Dobrovicescu este adevărata sa Şcoală de la Târgovişte, facultate de litere, doctorat şi alte forme oficiale de învăţământ, pentru care nu manifestă interes ori atracţie.

În cenaclul „3,14”, ale cărui întruniri se ţineau prin subsoluri & mansarde citeşte în 1975 proza „44 de gherlani”, inclusă peste două decenii de Gheorghe Crăciun în antologia de la Ed. Paralela 45. În 1975 „editează”, împreună cu Tomiţă Stoicuţ, coleg de clasă, ulterior redactor la diverse ziare de tranziţie, „revista de cultură” Adevărul, dactilografiată în cinci exemplare, fapt pentru care este anchetat, avertizat şi urmărit de organele vremii specializate în urmărirea celor care – cum se spunea în epocă – gândeau cu capetele proprii!

În 1976, octombrie, îşi manifestă prima oară atitudinea polemică în domeniul muzicii rock, expediind prin intermediul revistei Flacăra o „Scrisoare deschisă către Eugen Barbu”, în apărarea formaţiei Phoenix, care fusese atacată de celebrul autor într-un articol din România liberă. Scrierea poate fi considerată „adevăratul debut” publicistic al lui D.U.

Între 1976-1978 face, la cerere, serviciul militar în marină, sperând că va avea ocazia să plece peste mări şi să rămână acolo. În loc să treacă anonim prin serviciu, se vede pus în fruntea plutoanelor, ca, fiindu-i ruşine, să nu dezerteze, cum făceau alţi camarazi (unii care luau cu ei şi iahtul lui N. Ceauşescu)! După serviciul militar, lucrează ca electrician (şi se pensionează conform legii) într-o staţie de transformare a Sistemului Energetic Naţional din Găeşti, oraşul unde se stabileşte din întâmplare şi domiciliază până azi, din lene.

În 1981 este îndemnat de Florin Mugur, redactor la editura Cartea Românească, să-şi adune povestirile – niciuna publicată prin reviste! – pentru un volum de debut. Volumul primeşte aviz semi-pozitiv şi recomandări de modificare pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, cu indicaţia specială de a fi eliminată povestirea „Ţuică de prună”. Întrucât nu vrea să-şi publice volumul fără acel text, D. U. renunţă să-l mai publice, spre stupefacţiea redactorului care mizase deja pe debutantul său. Prin 1982 participă la câteva şedinţe ale cenaclului studenţesc „Junimea”, unde citeşte fără succes 2 proze fals-fantastice, se alege cu muştruluiala viitorilor scriitori socotiţi de istoria literară „optzecişti” şi un sfat competent de la Ov. S. Crohmălniceanu, a cărui ureche exersată depistase nota (exagerat de) realistă a prozelor.

Datorită prietenilor care lucrau în presă, graţie lui Constantin Stan îndeosebi, re-debutează în Scânteia tineretului cu publicistică, în mai 1983, şi cu proza „După avioane şi iepuri” (reluată în volumul de la Polirom, 2005) în Suplimentul Literar al Scânteii tineretului, în 6 noiembrie 1983. Beneficiază de prezentarea circumstanţială şi ofuscată a lui Alex. Ştefănescu, cel care mai tîrziu se va pronunţa vehement contra publicării cărţilor prezentatului, acuzându-le de pornografie!

Până în 1990 i se va mai tipări doar o povestire, dar va câştiga Premiul I la Matineul de proză „Mihail Sadoveanu”, organizat la Iaşi de criticul Val Condurache şi una dintre instituţiile vremii (premiu neridicat din cauza imposibilităţii de-a ajunge la ceremonie).

După 1990 publică proză şi publicistică în Viaţa Românească, Vatra, Convorbiri literare, Luceafărul, Tomis, Calende, Litere, Contrapunct, artPanorama, Observator cultural, Argeş, Ex-Ponto, Suplimentul de Cultură şi altele.

Semnând cu pseudonimul M. V. Pop, dedică nenumărate articole muzicii rock în reviste de specialitate ca Vox Pop-Rock, Rocker, Art & Roll, Sunete etc. Din 2005 susţine rubrica de rock în Suplimentul de Cultură, girat de editura Polirom, la Iaşi. Din 2014, o altă rubrică de gen în revista Luceafărul de dimineaţă.

În anul 2000 se alătură criticului Tudor Cristea, împreună fondând la Găeşti revista LITERE, primul număr fiind redactat-lucrat pe computerul personal. Ulterior, revista este preluată de editura Bibliotheca din Târgovişte, iar colaboratori de bază sunt Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Barbu Cioculescu, al căror elev recalcitrant D. U. se dovedeşte a fi.

Din 2006 este consilier la revista Argeş, ce apare – continuând vechea serie de sub directoratul lui Gh. Tomozei – la Piteşti. O lună este chiar redactor-şef, responsabilitate ce nu i se potriveşte, pasând-o mai priceputului Dumitru Augustin Doman. Renunţă la „funcţia” neretribuită de la Argeş în 2012, după ce constată că se află în opoziţie cu redacţia într-o chestiune de „politică editorială”.

Din 2003, Dumitru Ungureanu este membru al Uniunii Scriitorilor Români, în filiala Piteşti.

Debutul în volum se petrece, conform cutumei instituită la Şcoala de la Târgovişte, la vârsta de 40 de ani, anume cu selecţia de povestiri:

Prunele electrice, Ed. Marineasa, Timişoara, 1996.

Alte cărţi publicate:

Cartea păcatelor, roman, Ed. Marineasa, Timişoara, 1996

10 legende ale bluesului, Ed. Marineasa, Timişoara, 1997

Jertfă & Steag, povestire, Ed. Marineasa, Timişoara, 1999 (ediţia a II-a, la Ed. Eikon, Bucureşti, 2015)

Lia Mora, roman, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001

Tunul filozoafei, povestiri, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

Alambicotheca, I, publicistică, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008

Rockin' by myself, publicistică rock, Ed. Blumenthal, Bucureşti (ediţia I, 2012; ed. II, 2013)

Alambicotheca, II, publicistică, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2013

Poetica femeilor voluminoase, roman, Ed. Eikon, Cluj, 2014

 

Texte (proze) în antologiile:

Chef cu femei urâte, antologie de Dan-Silviu Boerescu, Ed. All, Bucureşti, 1997

Iubiri subversive, antologie de Dan-Silviu Boerescu, Ed. All, Bucureşti,1998

Generaţia ’80 în proză scurtă, antologie de Gheorghe Crăciun & Viorel Marineasa, Ed. Paralela 45, 1998

Plaja nudiştilor, antologie de Dan-Silviu Boerescu, Ed. All, Bucureşti, 1999

Don Quijote, prostituata şi alte personaje, antologie de Dan-Silviu Boerescu, Ed. All, Bucureşti, 2000

Repetiţie fără orchestră, proză românească din mileniul III, Ed. Limes, 2004

Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism, volum coordonat de Dan Lungu & Amelia Gheorghiţă, Ed. Polirom, Iaşi, 2014

 

Premii:

Premiul I la “Matineul de proză”, Iaşi, noiembrie 1989

Premiul "Mircea Nedelciu" al editurii Nemira, 1999.

Nominalizare la Premiul Asociaţiei Editorilor Români, 2001, pentru romanul Lia Mora.

Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor – filiala Piteşti, pe anul 2005, pentru volumul Tunul filozoafei.

Premiile Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România, în 2009 şi 2013.

 

Referinţe generale în:

Dicţionarul general al literaturii române, vol. 7, literele Ţ/Z, editat de Academia Română la Ed. Univers Enciclopedic, 2009, pag. 90 - 91.

Scriitori români din anii ’80 – ’90, volumul III, coordonat de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, 2001. 

Scriitori şi publicişti dâmboviţeni, autor Victor Petrescu, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2005.

Numele şi prenumele: Constantinescu S. Amalia Elena

 

Data şi locul naşterii: 25 iulie 1975, Piteşti.

 

Studii:

1982 – 1990 – Şcoala Generală Nr. 10 – „Marin Preda” – Piteşti;

1990 – 1994 – Liceul Teoretic „Ion Barbu” din Piteşti;

1995 – 1999 – Facultatea de Teologie Ortodoxă, Secţia: Teologie – Litere, Universitatea din Piteşti;

1999 – 2003 – Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, Universitatea din Piteşti;

2001 – 2003 – Masterat în Teologie (Istoria și Filosofia Religiilor), Universitatea din Piteşti;

2004 – Studii de Integrare Europeană – Jean Monet, Universitatea din Piteşti;

2004 – Cursuri de biblioteconomie, CCCD Argeș;

2005 – 2008 – Facultatea de Ştiinţe Socio–Umane, Secţia: Psihologie, Universitatea din Piteşti;

2006 – 2008 – Studii de formare profesională în domeniul psihologiei, în cadrul SPER, Bucureşti;

2009 – 2010 – Studii postuniversitare: Managementul Informării şi Documentării – CFCM – Universitatea din Piteşti;

2010 – 2014 – Doctorand în Filologie cu teza: Ionel Teodoreanu și medelenismul, conduc. şt. prof. univ. dr. Nicolae Oprea – Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Piteşti;

2015 – Februarie – Doctor în Filologie.

 

Debut în proză:

1992 – Ziarul Tineretul liber, Bucureşti.

 

Debut în poezie:

1993 – Revista Show – Şoc, Bucureşti.

 

Volume publicate:

 

Timpul unei flori (versuri), Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 1995

Comercianţii de cuvinte (versuri), Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 1996

Durere în Paradis (versuri), Editura Paralela 45, Piteşti, 2000

Clipe şi gânduri (publicistică), Editura Tiparg, Geamăna, 2009

Sayuri (versuri), Editura Tipo Moldova, Iași, 2013

 

Volume colective şi cărţi în care a fost menţionată:

 

– Traian Gărduş, Caleidoscop epigramatic, Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2000;

– Marin Ioniță, Roata lumii – romane de buzunar, vol. I, Editura Tiparg, Geamăna, 2000;

– Mircea Meleşteu, Parodii din dragoste, Editura Paralela 45, Piteşti 2000;

– Emil Constantinescu, Timpul dărâmării, timpul zidirii, vol. III – Lumea în care trăim, Cap. I – UNIVERSITATEA CA PATRIE INTELECTUALĂ: PENTRU CA TIMPUL SĂ SUNE A PLIN – Un echilibru al încrederii și al speranței, Editura Universalia, București, 2002;

Almanahul Lumina Divină, Timişoara, 2002;

Cenaclul Liviu Rebreanu la 55 de ani, Volum omagial, Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2004;

Juventiada 3, Antologie de poezie, Editura Juventus, Piteşti, 2007;

Mărire-ntru cele-nalte !, Antologie de poezie, proză şi muzică religioasă, Editura Sieben Publishing, Bucureşti, 2007;

Denisa Popescu, Cele mai frumoase depresii, Editura Tiparg, Piteşti, 2007;

Silvia Petre – Grigore, Fâşii de suflet, Editura Carminis, Piteşti, 2010;

Boris Crăciun, DICŢIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI DE AZI, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011;

POESYS 15 – ZEI ŞI ZILE ( plurilingv II ) – ANTOLOGIA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ 2011, FUNDAŢIA ŞI ORGANIZAŢIA CULTURALĂ ACADEMIA INTERNAŢIONALE ORIENT – OCIDENT, EDITURA ACADEMIEI INTERNAŢIONALE ORIENT – OCIDENT, IERTARE PENTRU PĂCATUL FIRII – FORGIVING FOR MY INWARD NATURE’S SIN;

Antologiile de poezie „Vama literară”: Al treilea val, a şaptea poartă, a 11 – a poruncă, generaţia aşteptismului, Vol. I, Proiect / supliment al revistei „Vama literară”, Editura Agentpress, Bucureşti, 2012;

Consiliul Judeţean Argeş & Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Fiii Argeşului – Dicţionar de personalităţi – Ediţia a V-a – Cultură, Mass-media, Sport, 4 septembrie 2011, Goleşti, Editura Tiparg, Geamăna, 2012;

Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură Argeș, Editura Ordessos, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2012;

Gheorghe Aștileanu, Modele asociative de factură suprarealistă în exercițiul creativ contemporan – Teză de doctorat, Cluj – Napoca, 2012;

Microantologie de poezie urbană contemporană, Editura Ștef, Iași, 2013;

Antologia scriitorilor piteșteni, Editura Tiparg, Piteşti, 2013;

Preot Iconom Stavrofor Nicolae N. Barbu, 150 de predici și cuvântări cu materiale folositoare în alcătuirea acestora. Anexă DVD cu poezii și nuvele în interpretarea autorului – Preot Nicolae N. Barbu și cântări religioase interpretate de prezbitera Aurelia Barbu, Tipărită de S. C. Copy Net Maf S.R.L. București, 2013;

Ion C. Hiru, Neosteniți întru lumină – Musceleni și argeșeni, vol. III, Editura Alfa, Iași, 2014;

Antologie de poezie română contemporană, Anthologie de poésie roumaine contemporaine, Contemporary romanian poetry anthology, Anthologie der heutigen rumänischen dichtung, vol. III, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014;

NICOLAE OPREA – 65 Un critic exigent și liber, Editura Tracus Arte, București, 2015.

 

Colaborări şi apariţii în ordine cronologică:

 

Ziarul „Tineretul Liber”, Revista „Show – Şoc”, Revista „Noi”, Revista „Salut”, Suplimentul literar „Săgetătorul”, Suplimentul literar al Ziarului „Curierul Zilei”, Revista studenţească „Cocktail”, Revista „Calende”, Revista „Aripi”, Revista „Argeş” – revistă de cultură, Ziarul „Argeşul”, Ziarul „Dimineaţa”, Suplimentul literar „ABC” al cotidianului independent „Azi”, „Trimbulinzii” – revista tinerilor talentaţi, „Buletin informativ cultural”, „La Timp” – publicaţie de cultură şi informaţie politică, „Almanahul Lumină Divină al Cenaclului Lumină Divină din Timişoara”, „Lumină Divină” – revistă religioasă şi culturală editată de Parohia Timişoara”, „Familia” – revistă de cultură din Oradea, Revista „Satul Natal” – revistă de cultură editată de A.N.I., „Societatea Literară” – supliment de cultură, „Argeşul Ortodox” – săptămânal, teologic, bisericesc şi de atitudine al Episcopiei Argeşului şi Muscelului, „Cotidianul Viitorul”, „Jurnal Artistic Rebreanu” – revistă a Fundaţiei Culturale Liviu Rebreanu Piteşti – Editată de Fundaţia Culturală Liviu Rebreanu Piteşti şi Asociaţia Culturală Prietenii lui Eliade, „AG PE RIME”, „Jurnalul de Priboieni”, „Speranţa”, „Obiectiv argeşean studenţesc”, „Informaţia piteştenilor” – publicaţie lunară, „Ziarul de Argeş”, „Zigzag român-canadian” – primul ziar color pentru românii din Montreal • Quebec, Ontario, Albena (Toronto şi Ottawa, Calgary şi Edmonton), „Cafeneaua literară”, „Amurg sentimental” – Bucureşti, Diverse publicaţii on-line din ţară şi de peste hotare, Revista „Ramuri”, Revista „Vama Literară”, „Cluj – AM.ro”, Revista „Dor de Dor”, Revista „Nomen Artis – Dincolo de tăcere.

 

 

În primii ani ai studenţiei reprezintă Fundaţia Naţională Speranţa – redacţia Publicaţiilor Show Şoc, în calitate de redactor; începând din 10 martie 2006 reprezintă săptămânalul teologic Argeşul Ortodox în calitate de colaborator. Membră şi membră fondatoare a mai multor cenacluri din judeţul Argeş.

 

 

Premii, diplome, distincţii:

 

Premiul I la concursul Triunghiularul de literatură Ion Barbu;

Premiul special al Juriului pentru Creativitate la concursul naţional de poezie;

Premiul special al Juriului la Concursul naţional de Creaţie Literară pentru Tineret Mircea Eliade;

Locul 18 pe ţară din 9000 de participanţi la concursul de poezie „Pepiniera cu genii”;

Diplomă pentru meritul cultural şi Diplomă de Excelenţă, acordate de Centrul Cultural Piteşti şi Clubul AMA;

Diplomă acordată de Fundaţia Culturală Liviu Rebreanu pentru contribuţia la activitatea culturală a Cenaclului Liviu Rebreanu, Piteşti;

Diferite premii şi diplome la sesiunile de comunicării ştiinţifice din cadrul Universităţii Piteşti (în domeniile: literatură română, literatură universală, teologie, pedagogie, drept constituţional, strategii politice şi politici economice, psihologia personalităţii, psihologie clinică şi psihologie experenţială), burse de merit şi de performanţă, participări la coferinţe şi miniworkshop-uri;

Premiul D.J.T. la Concursul Naţional de Poezie „Juventus” 8 martie 2007;

Diplomă acordată de conducerea Liceului Teoretic „Ion Barbu” şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş pentru participarea la Simpozionul Interjudeţean „Tradiţie – eficienţă – modernizare”, organizat în cadrul Concursului Interjudeţean de Limba Română şi Matematică „Ion Barbu – Dan Barbilian”, ediţia a XVII-a;

Diplomă de Excelenţă, acordată de Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş la împlinirea a 130 de ani de lectură publică în Municipiul Piteşti, pentru prezenţa constantă, erudită şi activă în spaţiul de creaţie argeşean, precum şi pentru colaborarea permanentă cu instituţia Bibliotecii – 2.09.2010;

Diplomă şi Titlul de Fiică a Argeşului pentru prestigiul moral, social şi civic, cu prilejul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, ediţia a V – a 2011, la secţiunea: Cultură, în temeiul hotărârii Consiliului Judeţean Argeş nr. 156 din data de 25.08.2011 – Goleşti, 3 septembrie 2011;

Diplomă de Excelenţă, acordată de conducerea Liceului Teoretic „Ion Barbu” pentru contribuţia adusă la creşterea prestigiului unităţii de învăţământ, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea liceului (1971 – 2011);

Diplomă de Excelenţă, acordată de conducerea Liceului Teoretic „Ion Barbu” pentru contribuţia adusă la creşterea prestigiului unităţii de învăţământ, cu ocazia aniversării a 41 de ani de la înfiinţarea liceului (1971 – 2012);

Diplomă de Excelenţă în Educație și Cercetare, acordată de conducerea Centrului de Cercetări, Resurse și Studii Europene și Asociația Europeană pentru Promovarea Excelenței în Educație și Cercetare (2013);

În cadrul Premiilor Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013: Premiul special al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului pentru volumul Sayuri (27 noiembrie 2014).

 

 

Activitate profesională și științifică:

 

A înfiinţat Cenaclul literar – artistic Timpul unei flori.

 

A scris rubrica de cronică literară Timpul unei flori (găzduită întâi de Revista Argeş şi apoi de suplimentul literar Săgetătorul) şi pe cea cu specific religios Poeţi la ceas de rugăciune în Săptămânalul teologic Argeşul Ortodox (ambele rubrici aparţinându-i în exclusivitate din punctul de vedere al formatului, al ideii şi al structurii).

 

Face parte din colectivul de redacţie al revistei de creaţie literară „Şoaptele Viselor”, Editura şi tipografia Europroduct, 2009.

 

– Cărţile sale au fost trimise în SUA, Canada, Australia şi Belgia pentru comunităţile de români din ţările respective.

 

– În luna iunie 2007 devine membră titulară a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Piteşti.

– Poeziile sale sunt traduse în engleză, franceză şi italiană.

 

– Face parte din juriu în cadrul diverselor concursuri de poezie şi proză.

 

– Participă la numeroase emisiuni TV în cadrul posturilor locale şi naţionale.

 

Participări la sesiuni de comunicări, conferinţe şi colocvii naționale și internaţionale1:

 

– Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: TEOLOGIE – LITERE, secţiunea: PEDAGOGIE, 9 mai 1997, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: LITERE, secţiunea: TEOLOGIE, 23 mai 1998, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: TEOLOGIE – LIMBĂ ROMÂNĂ, secţiunea: TEOLOGIE, 15 mai 1999, PITEŞTI;

– Conferinţa Naţională de Psihologie, 18 – 21 mai 2006, Cluj – Napoca;

– Sesiunea de Referate şi Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, secţiunea: PSIHOLOGIE, 26 mai 2006, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umaniste”, secţiunea: PSIHOLOGIE, 18 mai 2007, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Studii şi cercetări actuale în ştiinţele socio-umane”, secţiunea: PSIHOLOGIE, 16 – 17 mai 2008, PITEŞTI ;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice pe PRObleme de BIBlioteconomie – PROBIB 9 – 10 aprilie 2009, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice pe PRObleme de BIBlioteconomie – PROBIB 16 – 17 aprilie 2010, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice pe PRObleme de BIBlioteconomie – PROBIB 20 – 21 mai 2011, PITEŞTI;

– Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice pe PRObleme de BIBlioteconomie – PROBIB 18 – 19 mai 2012, PITEŞTI;

– Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, Masteranziilor şi Doctoranziilor 27 aprilie 2012, PITEŞTI;

– International Conference: LANGUAGE AND LITERATURE EUROPERAN LANDMARKS OF IDENTITY 8th – 10th of June, 2012, PITEŞTI;

– 4th Annual International Colloquium: MODERN TRENDS IN COMMUNICATION, EDUCATION AND INTERDISCIPLINARY. CHALLENGES IN TRANSLATOIN AND INTERPRETATION 15th – 16th of June, 2012, BUCUREŞTI;

Proiectul „Oportunităţi de dezvoltare profesională a bibliotecarilor argeşeni” – septembrie – octombrie 2012, organizat de C.C.D. Argeş;

EDITORIAL COORDINATOR: LECTURER SEBASTIAN CHIRIMBU, PHD, MODERN APPROACHES TO… LINGUISTICS, LITERATURE AND CULTURAL STUDIES, 2nd volume, Collection: INTERDISCIPLINARY RESEARCHES IN THE 21st CENTURY, ECKO HOUSE ACADEMIC PUBLISHING, 2012;

5th International Colloquium: PPFIR2012 PAST, PRESENT and FUTURE. Interdisciplinary Researches – a key to the Future European Cultural Space 8th – 10th of October, 2012 Peer Exchange Expertise Workshops 8th – 10th of November, 2012, BUCUREŞTI;

Conferința Internațională „Provocări ale societății contemporane: Educație, Valori, Calitate, Interdisciplinaritate” – PSC 2013, 22 – 23 martie, Buftea.

 

 

Lucrări prezentate (susținute) în cadrul sesiunilor de comunicări, conferinţe şi colocvii naționale și internaţionale:

 

Pedagogia lui Jan Amos Comenius, Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: TEOLOGIE – LITERE, secţiunea: PEDAGOGIE, 9 mai 1997, PITEŞTI;

Bucuria rugăciunii, Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: LITERE, secţiunea: TEOLOGIE, 23 mai 1998, PITEŞTI;

Cântec de lebădă (despre Ionel Teodoreanu), Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: LITERE, secţiunea: LITERE, 23 mai 1998, PITEŞTI;

Clocot în veșnicie (despre Liviu Rebreanu), Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia & secţiunea: LITERE, 23 mai 1998, PITEŞTI;

Perechea adamică într-un paradis terestru (eseu despre romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda), Sesiunea de Comunicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, secţia: TEOLOGIE – LIMBĂ ROMÂNĂ, secţiunea: TEOLOGIE, 15 mai 1999, PITEŞTI;

Psihologia traumei și talentul ca remediu al durerii, Sesiunea de Referate şi Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, secţiunea: PSIHOLOGIE, 26 mai 2006, PITEŞTI;

Osho – un cântec de viață rostogolit încet spre moarte, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umaniste”, secţiunea: PSIHOLOGIE, 18 mai 2007, PITEŞTI;

Distressul în pragul examenului de bacalaureat (Aplicație pe un eșantion de 60 de elevi), Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Studii şi cercetări actuale în ştiinţele socio-umane”, secţiunea: PSIHOLOGIE, 16 – 17 mai 2008, PITEŞTI;

Parteneriatele bibliotecii – o cale de comunicare intra și interculturală, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice pe PRObleme de BIBlioteconomie – PROBIB 9 – 10 aprilie 2009, PITEŞTI;

The universal symbol of fish from faith to dreamery, Comunicare susținută în cadrul simpozionului „Perspectivie contemporane asupra lumii medievale”, Centru de Studii Medievale și Premoderne și Centrul de Limbi Străine Logos al Facultății de Litere, Universitatea din Pitești – 30 ianuarie 2012, PITEŞTI;

Poetul de „La porțile nopții” între psihanaliză și vis (despre Ionel Teodoreanu), Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, Masteranziilor şi Doctoranziilor 27 aprilie 2012, PITEŞTI;

The dream – imagination and mistery message from the world beyond, International Confercence: LANGUAGE AND LITERATURE EUROPERAN LANDMARKS OF IDENTITY 8th – 10th of June, 2012, PITEŞTI;

The poetic genesis between the pre-christianity and christiendom, 4th Annual International Colloquium: MODERN TRENDS IN COMMUNICATION, EDUCATION AND INTERDISCIPLINARY. CHALLENGES IN TRANSLATOIN AND INTERPRETATION 15th – 16th of June, 2012, BUCUREŞTI;

Extinderea bibliotecii școlare prin accesarea fonduilor nerambursabile (portofoliu, pliant), Proiectul „Oportunităţi de dezvoltare profesională a bibliotecarilor argeşeni” – septembrie – octombrie 2012, organizat de C.C.D. Argeş;

Esoteric structures of Lancrăm poet for theologhy to metaphor, EDITORIAL COORDINATOR: LECTURER SEBASTIAN CHIRIMBU, PHD, MODERN APPROACHES TO… LINGUISTICS, LITERATURE AND CULTURAL STUDIES, 2nd volume, Collection: INTERDISCIPLINARY RESEARCHES IN THE 21st CENTURY, ECKO HOUSE ACADEMIC PUBLISHING, 2012;

La guerra mediatica della tangibilita, 5th International Colloquium: PPFIR2012 PAST, PRESENT and FUTURE. Interdisciplinary Researches – a key to the Future European Cultural Space 8th – 10th of October, 2012 Peer Exchange Expertise Workshops 8th – 10th of November, 2012, BUCUREŞTI;

The Venetian mask of the doctor for the plague, Conferința Internațională „Provocări ale societății contemporane: Educație, Valori, Calitate, Interdisciplinaritate” – PSC 2013, 22 – 23 martie, Buftea.

 

 

Lucrări științifice publicate în volum:

 

2012 – Poetul de „La porțile nopții” între vis și psihanaliză, în „Studii și cercetări filologice” – seria masteranzi și doctoranzi, Nr. 4/2012, Editura Universității din Pitești, 2012, p. 95 – 100.

2012 – The poetic genesis between the pre-christianty and christiendom, în „Modern approaches to... linguistics, literature and cultural studies” 2nd volume, Collection: Interdisciplinary researches in 21st century, Ed. Ecko academic publishing house, Sandy, Utah (USA), 2012, Editorial coordinator: Lecturer Sebastian Chirimbu, Phd, p. 650 – 654.

2012 – The dream – imagination and mistery message from the world beyond, International Confercence: LANGUAGE AND LITERATURE EUROPERAN LANDMARKS OF IDENTITY 8th – 10th of June, 2012, Nr. 11/2012, Editura Universității din Pitești, 2012, p. 160 – 163.

2013 – The Tangent Media War, în Conferința internațională a cadrelor didactice: „Provocări ale societății contemporane: Educație, Valori, Calitate, Interdisciplinaritate – Challengers of contemporary society: Education, Values, Quality, Interdisciplinarity” – Book of Abstracts, Editura Ștef, Iași, 2013, p. 38.

 

 

Lucrări științifice în curs de publicare:

 

2012 – The universal symbol of fish from faith to dreamery, Universitatea din Pitești.

2013 – Esoteric structures of Lancrăm poet from theology to metaphor, Universitatea din București.

2014 – Venetian mask plague doctor, Universitatea din București.

 

– Menționăm că a moderat secțiunea „Studii interdisciplinare” (împreună cu Alexandru Burda, Viorica Belu și Ana Cristina Purec) din cadul Conferinței Internațiunale 4th Annual International Colloquium: MODERN TRENDS IN COMMUNICATION, EDUCATION AND INTERDISCIPLINARY. CHALLENGES IN TRANSLATOIN AND INTERPRETATION 15th – 16th of June, 2012, BUCUREŞTI.

 

1 În această listă de lucrări a fost respectată scrierea periodicelor și a volumelor în care au fost publicate lucrările și articolele de față, precum și titulaturile existente pe diplome.

Uniunea Scriitorilor Pitesti © 2015 Toate drepturile rezervate

We use cookies to improve our website. Cookies used for the essential operation of this site have already been set. For more information visit our Cookie policy. I accept cookies from this site. Agree