FLOREA TURIAC (2)

Născut la 5.VI.1943, Izvoarele, Olt

poet, jurnalist

 

Este cel de-al nouălea copil al Ioanei (născută Ancuţa), casnică, şi al lui Ioniţă Turiac, agricultor. Studii elementare şi gimnaziale în comuna natală, Izvoarele (1950-1957), urmate de trei ani de şcoală profesională la Filipeştii de Pădure, jud. Prahova (1959-1962), calificându-se în meseria de mecanic de mină. Studiile liceale (curs seral) sunt începute la Liceul „Nicolae Bălcescu” (azi „Ienăchiţă Văcărescu”) din Târgovişte, jud. Dâmboviţa (1962-1963 şi 1965-1966), acestea fiind întrerupte doi ani (1963-1965) pentru satisfacerea serviciului militar şi absolvite la Liceul din Doiceşti, jud. Dâmboviţa (1966-1968). Absolvă cursurile şcolii de maiştri electro­mecanici de mină din oraşul Motru, jud. Gorj (1969-1970). Lucrează la E. M. Şotânga ca mecanic de mină; la Şcoala profesională Filipeştii de Pădure ca maistru instructor cu practica elevilor în producţie; T.I.M. Bucureşti, Romlux Târgovişte şi I. C. M. M. Târgovişte (actualul S.C. Corint S.A.) ca maistru principal specialist până la pensionare (1997). Preocupări literare din anul 1961. Debut în ziarul Dâmboviţa din Târgovişte, rubrica „Orizont literar”, cu poezia „Ritm în timp” şi în anul 1993 cu volumul de versuri „Con de lumină”, Ed. Macarie, Târgovişte, cu un Cuvânt de BUN VENIT de poetul Gheorghe Tomozei. Frecventează mai multe cenacluri literare din Târgovişte (1967-1969), cele mai importante fiind cenaclul literar „Grigore Alexandrescu” şi cenaclul literar „Cicerone Theodorescu” unde poetul George Coandă îi citea poeziile, publicându-le, apoi, în ziarul Dâmboviţa. Frecventează sporadic cenaclul revistei Luceafărul (1972), condus de regretatul poet Dan Laurenţiu. Colaborează la publicaţiile: „Dâmboviţa”, „Munca”, „Destine”, „Jurnal de Târgovişte”, „Meridian Express”, „Argeş”, „Glasul Cetăţii”, „Târgoviştea”, „Ramuri”, „Cele trei Crişuri”, „Mioriţa noastră” (New York), „Magazinul satelor”, „Esteu”, „Dor de Dor” (membru în colectivul redacţional), „Sinteze literare”, „Vitralii”, „Litere”, „Tecuciul cultural”, „Eroica”, „Climate literare” (membru în colectivul redacţional), „Moment poetic nr. 35” (Chişinău), „Viaţa Basarabiei” (Chişinău), „Amurg sentimental”, „Armonia”, „Observatorul militar” ş.a. Prezintă din poeziile sale la emisiuni de radio şi televiziune locală. Obţine două menţiuni la concursul de poezie organizat de către Centrul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti – Studioul de Literatură al Casei de Cultură „Mihai Eminescu” în cadrul Săptămânii primăverii bucureştene (1973) şi premiul editurii Ardealul din Târgu-Mureş şi al revistei „Izvoare Filosofice” la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” (Lancrăm-Sebeş-Alba Iulia, Ediţia a XXIX-a, 8-9 mai 2009). Pentru activitatea literară a primit şi alte numeroase diplome şi premii pentru poezie la diferite concursuri în ţară cât şi în străinătate. Este membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005) şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2009), al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2009), al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” (România-India). Este redactor-şef adjunct la revista „Climate literare”.

 

Scrieri

Con de lumină, Ed. Macarie, Târgovişte, 1993, Cuvânt de bun venit de poetul Gheorghe Tomozei (p. 105); Veac întors, Ed. Macarie, Târgovişte, 1997, prefaţă de Cezar Ivănescu – Deplină maturitate poetică (p. 4); În loc de postfaţă, Petrea Ciupitu: Energii mântuitoare; Vinovat de prea multă iubire (cartea întâi), Ed. Macarie, Târgovişte, 2001, caracterizat de Cezar Ivănescu prin sintagma Regăsirea paradisului iubirii. Volumul a primit Premiul Special al Juriului cu ocazia celui de-al X-lea Festival Internaţional de Poezie Drumuri de spice, 27-28 iulie 2003, acordat de Societatea literar-artistică Tibiscus – Uzdin; Vinovat de prea multă iubire (cartea a doua), Ed. Macarie, Târgovişte, 2003, În loc de prefaţă sau o bilă albă: Cartea de poezie, Victor Sterom; volum premiat de Societatea Scriitorilor Costache Negri – filiala Ploieşti, 2003; Lumini pe roua lumii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005 (antologie); prefaţă de Mircea Cotârţă: Din lumina sufletului se veşnici poetul; volumul a primit Premiul pentru poezie pe anul 2005 acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Filozofând cu Diogene sau Limita bunului simţ, Ed. Macarie, Târgovişte, 2005, prefaţă de Mircea Cotârţă: Poetul hăituit în paradis; Echilibrul haosului, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006, pentru prefaţă, cu un Argumentum de George Coandă şi Mircea Cotârţă: Din haos, nu ţărână, a fost plămădit poetul; volumul a primit premiul pentru poezie pe anul 2006 acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Înger zburând pe maci, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, prefaţă de Mircea Cotârţă: Poetul, exilat printre oameni; volumul a primit premiul „Grigore Alexandrescu” pentru poezie pe anul 2007, acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni; Neuronii somnambuli, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, prefaţă de Toma George Veseliu: Neuronii somnambuliîntre „genomul sentimentelor” şi „luciditatea subconştientului” sau faţa nevăzută a poetului, coperta IV fiind semnată de Tudor Cristea; Frunzele neliniştii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2010, coperta 4 semnată de prof. dr. George Coandă: Poetul stării de interioritate; Lacrimile neodihnei, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Rapsodia naturii, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2013.

 

Antologii

Poezia Cetăţii, Ed. Macarie, Târgovişte, 2001; Cupolă de veac, Ed. Macarie, Târgovişte, 2003; Pe o coajă de vocală, Ed. Macarie, 2003; Almanahul Mihai Eminescu, Ed. Macarie, Târgovişte, 2004; Caietele „Litere”. În căutarea unui topos liric, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006, p. 148-151; Antologie lirică, proză, plastică, DOR de DOR, alcătuită de Marin Toma, editată de Asociaţia pentru Progresul şi Dezvoltarea Spiritului rural, Bucureşti, 2007; Târgovişte-India. Antologie poetică / Poetical Antology, versiuni de George Anca, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; Antologia sonetului românesc, vol. III, culegere de Radu Cârneci, Ed. Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2009; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

 

Referinţe

Victor Petrescu, Serghie Paraschiva, Dicţionarul de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508-1998, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 1999, p. 223-224; Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor 1950-2000, volumul XVII, dicţionar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Iaşi, Casa de Editură Venus, 2006, p. 293-315; Totdeauna cu noi (antologie de poezie, proză, eseu, critică literară etc.), Ed. Amurg sentimental, Bucureşti, 2007. Critică literară de Petruş Andrei pentru volumul Lumini pe roua lumii: Florea Turiac – un aed în templul artei, p. 59-69; George Coandă, Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, p. 397-398; Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române. 1880-2000. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Poeţi târgovişteni, Florea Turiac, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007, p. 628; Mihai Stan, Conferia. Convorbiri şi confesiuni, Florea Turiac. Poezia pentru mine este Cutia Pandorei, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 339-345; Florentin Popescu, Eu v-am citit pe toţi! (vol. II), Romantismul bine temperat: Florea Turiac, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 260-261. Enciclopedia oraşului Târgovişte, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, ediţia I, 2011, p. 454; ediţia a II-a, 2012, p. 477. Cronologia lumii literare româneşti, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012, p. 432; George Toma Veseliu, Continuatorii Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2015; Ioan Holban (coord), Un dicţionar al scriitorilor români contemporani, vol. 2, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2016; Cimpoi, Mihai, Anatomia fiinţei. Vol. 2. Promoţia de azi a Şcolii literare şi artistice de la Târgovişte. Medalioane în evantai, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2016, p. 83-92.

 

Coandă, George: Veac întors, Curier cultural în „Dâmboviţa”, nr. 1649, luni, 18 mai 1998, p. 4; Gruia, Lucian: Discipolul lui Diogene, pentru volumul Filozofând cu Diogene sau Limita bunului simţ, în „Esteu – Revistă literară”, anul 2, nr. 2-3, ianuarie-februarie 2006, p. 20; Popescu, Florentin: Romantismul bine temperat, pentru volumul Lumini pe roua lumii, în „Oglinda literară”, anul V, nr. 55, iulie 2006, p. 1974; Antonescu, Mihai: Revenirile poetului, pentru volumul Echilibrul haosului, în „Viaţa de pretutindeni”, anul III, nr. 1-7 (24-30), iulie 2007, p. 93; Bianu, Corin: Adumbrit de metaforă, pentru volumul Înger zburând pe maci, în „Climate literare”, anul 2, nr. 10-11, iulie-august 2008, p. 15; Veseliu, George Toma: Clasic sau modern?, pentru volumele Îngeri zburând pe maci, Lumini pe roua lumii, Echilibru haosului, în „Litere”, anul IX, nr. 8-9(101-102), august-septembrie 2008, p. 29-31; Zalis, Henri: Expuneri lirice recomandate de magia iluziilor, pentru volumul Neuronii somnambuli, în „Litere”, anul X, nr. 10(115), octombrie 2009, p. 22 şi p. 25; Grăsoiu, Liviu: Un hedonist neliniştit, dar decent, pentru volumul Frunzele neliniştii, în „Litere”, anul XII, nr. 2(131), februarie 2011, p. 46-47;

 

Opinii

Meditaţiile sale exală un aer de sănătate spirituală şi de, bine strunit, patos. La vârsta jubilaţilor – când deznădejdile, durerile, spaimele nu par a-l cerceta, el ne oferă în învolburarea momentului o frântură de senin. De speranţă. (Gheorghe Tomozei)

 

Florea Turiac este un romantic nu întârziat şi bine deghizat într-un poet care-şi trăieşte clipa şi veacul, cu toate ale lor, prin toate filtrele fiinţei şi gândurile lui; are nostalgia copilăriei şi a tinereţii rămase în urmă, suferă de iubire, se implică în revolta faţă de mizeriile şi nevrozele vremii (nu întâmplător în sumarul cărţii întâlnim titluri ca: „Veac silit”, „Veac arzând”, „Veac strâmb”, „Veac bolnav”, „Veac cuprins de friguri” ş.a.), precum odinioară Bacovia suferea pentru distrugerea echilibrului ecologic al planetei. Se bucură de puritatea naturii în care îşi caută uneori refugiul, pledează cu sinceritate pentru omenie şi frumos, pentru prietenie şi pace între oameni şi, la nivel mai larg, între ţări şi popoare. (Florentin Popescu)

 

Artistul are calităţi notabile, iar câteva îi scot în relief punctul ascuns sub destăinuiri şi prudente participări şi adaptări. Totodată trece în versul lui expresia dezamăgirilor, de atâtea ori aproape naturale, într-o discreţie din ce în ce mai bine stăpânită. Mai degrabă înşelat de bucurii efemere, Florea Turiac izbuteşte să împace dispoziţii opuse, să-şi lase mintea trează şi reveria animată de porniri lucide. [...]„Îmi ridic mâinile/ imagi­nându-mi-le ca nişte aripi de îngeri/ dar deşi au şi ele păcatele lor/ nu se vor transforma în lacrimi de ceară/ când vor ajunge să atingă cerul şi soarele”. [...] Prin exprimarea acestora se vădeşte că artistul tinde spre modernitate, una de ordin subtil. Vorbim de modernitatea suferinţei, a pedepselor, uneori a consimţirilor. Şi, pe alocuri, modernitatea vine din angoasa descifrărilor temătoare de tăceri, de retorica lor ciudată, vag muzicală. [...]Ca şi în alte precedente plachete de versuri, care nu-l dezmint, Florea Turiac prelungeşte meditaţia, găseşte drumurile degajării preferate, consemnează încrederea cu care priveşte în viitor. Ceea ce îl scuteşte să fie provocator; în schimb, fără urmă de ostentaţie sau de extravaganţă, menţine şi confirmă calitatea lirismului său, travaliul modulaţiilor prin care peniţa scorneşte punţi de treceri de la un exerciţiu la altul. (Henri Zalis)

 

Se anunţă, de la prima piesă o atmosferă luminoasă, necontorsionată, devenită amprentă pentru întreg volum. […] Generos („festin”) sau nostalgic („talerele vieţii”), neliniştit sau grav („jaf în iubire”), ironic la limita pamfletului („căi confuze”), Florea Turiac are drept zeu tutelar prezentul în ipostază trupească. Metafizica, resemnarea, înţelepciunea ori renunţarea la lucrurile carnale îi rămân străine deocamdată. Până atunci mânuieşte „arcuşul vieţii” astfel: „din grâu neghina de-i aleasă/ ca lebăda iubirea-i albă/ de-aceea îmi aleg mireasă/ doar poezia ca o salbă// de aur pur s-o port cu mine/ unde doinesc sub flori de stele/ să-mi fie zilele depline/ când sunt arcuşul vieţii mele”. (Liviu Grăsoiu)

 

Uniunea Scriitorilor Pitesti © 2015 Toate drepturile rezervate

We use cookies to improve our website. Cookies used for the essential operation of this site have already been set. For more information visit our Cookie policy. I accept cookies from this site. Agree