|
Născut la 3 iulie 1950, în comuna Sârbii Măgura, jud. Olt
Adresa: Piteşti, Bd. Nicolae Bălcescu, Bl. L5, Sc. E, Ap. 36
Telefon: 0248/610377
STUDII
1969: absolvent al Liceului “George Bariţiu” din Cluj; clasele IX-XI urmate la Liceul “Al. Odobescu” din Piteşti
1973: Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, secţia Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Italiană.
1981: A absolvit şi cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie a aceleiaşi universităţi, specialitatea Filosofie-Istorie, secţia fără frecvenţă.
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
1972-1974 – redactor la revista „Echinox” din Cluj
1974 – redactor la revista „Argeş” din Piteşti
1975-1977 – metodist cultural în Piteşti şi Costeşti, jud. Argeş
1977-1981 – profesor de limba română şi limba franceză în Drobeta - Turnu Severin şi comunele: Godeni, Pătulele, Căzăneşti, din jud. Mehedinţi
1981-1984 – asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior din Piteşti
1984-1989 – muzeograf la Oficiul pentru Patrimoniu Naţional al Muzeului Judeţean Argeş
1989 – redactor la revista „Argeş”
1990-1991 – redactor şef la revista „Argeş”
1991-1995 – redactor şef la revista şi editura „Calende” din Piteşti
Din 1995 – lector universitar titular; conferenţiar (2000); profesor univ. (2004) la Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti
Din 1999 – doctor în filologie, specialitatea literatură, al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Din 2001 – şef al Catedrei de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Litere
Din 2005 – conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe umaniste – Filologie
Din 2005 – Preşedinte al Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România; membru în Consiliul de conducere al U. S. R.
ACTIVITATEA LITERARĂ
Debut literar: în revista „Echinox”, nr.5/1972, cu eseul Modalităţi epice
A publicat peste 600 de articole, cronici literare şi eseuri în revistele: „Echinox”, „Argeş”, „Calende”, „Viaţa românească”, „Familia”, „Vatra”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra”, „Ramuri”, „Poesis”, „Euphorion”, “Apostrof”,”Manuscriptum” ş.a.
Debut în volum: Provinciile imaginare, Editura Calende, Piteşti, 1993 – volum de eseuri distins cu Premiul pentru debut în critică la Salonul Naţional de Carte din Cluj, 1993.
Alte cărţi de istorie şi critică literară:
Alexandru Macedonski între romantism şi simbolism, Editura Dacia, Cluj, 1999;
Ion D. Sârbu şi timpul romanului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000;
Literatura română postbelică între impostură şi adevăr (coautor: Călin Vlasie), Editura Paralela 45, Piteşti, 2000;
Opera şi autorul, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001;
Timpul lecturii. Selecţie de cronicar, Editura Dacia, Cluj, 2002;
Magicul în proza lui V. Voiculescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002.
Literatura “Echinoxului”, Editura Dacia, Cluj, 2003;
Nopţile de insomnie. Opţiuni livreşti, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005
Vasile Voiculescu (monografie), Editura Aula, Braşov, 2006
Colaborări la volume colective:
Coordonator al volumului Istoria literaturii române din perspectivă didactică, vol. I, Proza, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001;
Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice, coordonator Gheorghe Crăciun, Editura Paralela 45, Piteşti, 1999;
Un destin istoric: Biserica Română Unită, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999;
Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucureşti, 2000;
Dicţionarul scriitorilor români, M-Q, vol. III, coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucureşti, 2001;
Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, 2 volume, coordonator Florin Şindrilaru, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002;
Dicţionarul scriitorilor români, R-Z, vol. IV, coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucureşti, 2002;
Proza românească. Antologie de texte comentate, coordonatori: Gabriela Dinu, Ruxandra Ivăncescu, Ana Popescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002;
100 cei mai mari scriitori români, Lucrare elaborată sub egida Uniunii scriitorilor din România, prefaţă de Eugen Uricaru, coordonator Mircea Ghiţulescu, Editura Lider + Editura Star, Bucureşti, 2003;
Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admitere, coordonatori: N. Manolescu, G. Crăciun, M. Moţ, F. Şindrilaru, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004;
Poezia românească. Antologie de texte comentate şi aprecieri critice, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006.
Ediţii:
Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi glosar: Iraclie Porumbescu, Amintiri, Editura Dacia, Cluj, 1978, seria „Restituiri”; Ediţie îngrijită şi postfaţă: Dumitru Ţepeneag, Înscenare şi alte texte, Editura Calende, Piteşti, 1992; Ediţie îngrijită şi prefaţă: Miron Cordun, Cronică de memorii, Editura Calende, Piteşti, 1998; Ediţie îngrijită şi prefaţă: Petru Mihai Gorcea, Eminescu, vol. III, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005.
Alte date:
Premiul pentru eseu al revistei Viaţa Românească, 1985;
Premiul pentru debut în critică la Salonul Naţional de Carte din Cluj, 1993, pentru volumul Provinciile imaginare, 1993;
Premiul pentru critică literară “Frontiera Poesis”, Satu Mare, 1999, pentru volumul Alexandru Macedonski între romantism şi simbolism, 1999;
Premiul pentru critică şi istorie literară al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, pentru vol. Ion D. Sârbu şi timpul romanului, 2000, acordat în 2001;
Premiul pentru critică literară al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, pentru vol. Opera şi autorul, 2001, acordat în 2002;
Premiul internaţional Teatro di Segesta, Calatafimi Segesta, Italia, 2002;
Meritul cultural în gradul de Cavaler conferit de preşedinţia României, 2004;
Premiul pentru critică literară al Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România pentru anii: 2002, 2003, 2005;
Delegat la Festivalul Internaţional Zile şi nopţi de literatură, Neptun, 2006, organizat de Uniunea Scriitorilor din România
Medalia aniversară a Uniunii Scriitorilor din România cu prilejul Centenarului înfiinţării S.S.R., 2008
Referinţe critice (selectiv):
a) în volume:
Ruxandra Ivăncescu – O nouă viziune asupra prozei contemporane, Ed. Paralela 45, 1999;
Ion Bogdan Lefter – Anii ‘60-’90. Critica literară, Ed. Paralela 45, 2002;
Gheorghe Grigurcu – În pădurea de metafore, Ed. Paralela 45, 2003;
Iulian Boldea – Vârstele criticii, Ed. Paralela 45, 2005 ş.a.
Andrei Simuţ, Nicolae Oprea, în Dicţionar Echinox /A-Z/ Perspectivă analitică, Ed. Tritonic, Bucureşti/Cluj, 2004;
Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti/Dicţionar ilustrat 1950-2000, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001;
Petru Poantă, Efectul”Echinox” sau Despre echilibru, Ed. Apostrof, 2003
Constantin Hârlav, în Dicţionarul general al literaturii române, Ed. Univers Enciclopedic, vol. IV, 20050
b) în reviste:
- Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea şi alţi optzecişti întârziaţi, în Orizont, nr. 11/10 ian. 1995;
Al. Th. Ionescu, O carte care confirmă un critic, în Calende, nr. 6/1993;
Ştefan Ion Ghilimescu, Debut critic premiat, în Luceafărul, nr. 30/1993;
Doru Mareş, Provinciile imaginare ale lui Nicolae Oprea, în Cotidianul, nr. 200/26 aug. 1993;
Cornel Moraru, Criticul la prima sa carte, în Vatra, nr. 8/1993;
Al. Cistelecan, Provinciile imaginare de Nicolae Oprea, în Cuvântul, nr. 48/1993;
Octavian Soviany, Cronotopul “provinciei”, în Apostrof, nr. 1-2/1994;
Ioan Nistor, Nicolae Oprea – O “topografie” a lumilor iluzorii, în Poezis, nr. 50/1994;
Gheorghe Grigurcu, Între provincie şi univers, în Contemporanul, nr. 47/1994;
Adrian Tudorachi, Nicolae Oprea, în Echinox, nr. 1-2-3/1994;
Dan Damschin, Lecţia prieteniei, în Vatra, nr. 12/1997;
Iulian Boldea, Provinciile “criticului”, în Vatra, nr. 12/1997;
Adrian Bucurescu, Macedonski, mereu modern, în România liberă, nr. 2794/5 mai 1999;
Constantin M. Popa, Echivoc editorial, în Mozaicul, nr. 6-7/1999;
Luminiţa Marcu, Nicolae Oprea – Alexandru Macedonski între romantism şi simbolism, în Observator cultural, nr. 4/2000;
Gheorghe Grigurcu, Un conspect Macedonski în România literară, nr. 18/2001;
Teodor Vârgolici, Macedonscki între romantism şi simbolism, în Adevărul literar şi artistic, nr. 766/26 apr. 2005;
C. Rogozanu, Trei pentru Gary, în Observator cultural, nr. 12/2000;
V. Fanache, Revanşa postumă a unui mare scriitor, în Steaua, nr. 5-6/2000;
N. Prelipceanu, Nicolae Oprea este autorul unei monografii “Ion D. Sârbu”, în România liberă, nr. 1877/18 oct. 2000;
Viorel Chirilă, O revanşă postumă, în Familia, nr. 2/2001;
Gabriel Milescu, Preludii critice la viitoare exegeze, în Ramuri, nr. 4/2002;
Mircea Bârsilă, Avantajul unei cărţi mixte, în Familia, nr. 2/2002;
Daniela Şandru, Între critica literară şi “ispita creaţiei”, în Piaţa literară, nr. 11/2002;
Irina Marin, Înapoi la magia textului, în România literară, nr. 20/2003;
Bianca Burţa, Nicolae Oprea – Magicul în proza lui V. Voiculescu, în Observator cultural, nr. 179/2003;
Maria Irod, Nicolae Oprea – Magicul în proza lui V. Voiculescu, în Luceafărul, nr. 15/23 apr. 2003;
Iosefina Batto, Vasile Voiculescu şi “magismul” povestirilor sale, în Contemporanul, nr. 12/2003;
Gabriel Coşoveanu, În căutarea “Absolutului viu”, în Ziua literară, nr. 87/19 ian. 2004;
Horia Gârbea, Nicolae Oprea – Magicul în proza lui V. Voiculescu, în Ziua literară, nr. 117/14 aug 2004;
Jean Dumitraşcu, Nicolae Oprea, în spaţiu şi timp, în Argeş, nr. 5/2004;
Dumitru Augustin Doman, Despre lumea arhaică, magică, stranie a lui Vasile Voiculescu, în Argeş, nr. 4/2005.
|
