Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Piteşti

Numele: Ion; Constantin, respectiv, Mihai, la naştere
Prenumele: Ştefan
Pseudonim: Ştefan Ion Ghilimescu; alte pseudonime: Silviu Verussi;
Radu Şerbulescu, C.Sion
Data naşterii: 16 martie 1947
Locul naşterii: comuna Costeştii din Vale, judeţul Dâmboviţa
Părinţii:
prenumele tatălui: Constantin
numele tatălui: Verusi (respectiv Mihai şi Ion)
(datorită împrejurării ca era  nepot de frate cu junimistul Petru Verussi, profesor de teoria şi istori artei la Şcoala de Belle Arte din Iaşi, directorul ziarului “Liberalul” şi dat fiind faptul că i se cunoşteau relaţiile de prietenie, în tinereţe, cu Nichifor Crainic şi Radu Gyr, tatăl viitorului scriitor a fost nevoit să-şi schimbe de mai multe ori numele pentru a-şi putea strecura copiii în şcoli, sub comunişti)
      - ocupaţia: secretar particular, apoi simplu muncitor
prenumele mamei: Maria
numele de fată al mamei: Dumitru
ocupaţia mamei: casnică
Studiile scriitorului : Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatura Română.
Ocupaţii:  profesor la Liceul Teoretic Fieni; 1978-1980, muncitor în cadrul G.C.S.F.I. Bucureşti; 1980-1989, funcţionar la Casa de Cultură Pucioasa (Dâmboviţa), din 1990 şi până în prezent, consilier în cadrul Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Dâmboviţa (numit de Andrei Pleşu), respectiv, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Dâmboviţa; 1992-1996, profesor asociat, Universitatea “Valahia”, Târgovişte
Burse de studii: Desemnat în 1992 de către Marin Sorescu  ca bursier al
Premiului Herder, Viena
Doctorat: Înscris şi acceptat în 1992 la un doctorat cu profesorul Alexandru
Ciorănescu (“Comparatistica modernă”), Universitatea “La Laguna” (Spania), renunţă din lipsa de mijloace financiare în 1994
11.Data primirii în ASPRO: 1995; data primirii în Uniunea Scriitorilor: martie 2003
Colaborări la reviste: Viaţa Românească, Astra, Ramuri, Luceafărul, Argeş,
Contemporanul – Ideea Europeană, artPanorama, Literae (Canada), Literatorul, Calende, Contrapunct, Zburătorul, Jurnalul literar, România. Kilometrul zero, Litere, Curier, Lumina (Vârşet), Filocalia, Longitudini, Sinteze, Citadela, Manuscriptum s.a

13.Colaborări în volume colective: “Anotimpul întrebărilor” (antologie de versuri) ,   
coordonator poetul Petre Got, vignete Mihai Olos, Baia-Mare, 1967; “Memoria unui festival de literatură” (- Moştenirea Văcăreştilor -), împreună  cu Victor Petrescu, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 1998; “Prima verba” (antologie de poezie tânără alcătuită de Ştefan Ion Ghilimescu), Editura Pandora, Târgovişte, 1998; “Literatura română între impostură şi adevăr”, coordonatori Nicolae Oprea şi Călin Vlasie, Editura Paralela 45, Piteşti 2000
14.Iniţiative culturale: în 1991, scoate revista de cultură “Longitudini” (1991-1993), 
                colegiul director: Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Ţopa; în
                1990, iniţiază la Târgovişte suita de manifestări culturale “Testamentum” (“Pentru
                o mai dreaptă cinstire a memoriei culturale”) cu 12 ediţii neîntrerupte; iniţiatorul,
                în 1992, la Târgovişte, al Bienalei de Artă Plastică “Gheorghe Petraşcu”, cu şap-
                te ediţii neîntrerupte până acum; autorul proiectului şi realizatorul , după 1989,
                 până în 2003, al Concursului Naţional de Literatură « Moştenirea Văcăreştilor ».
               
15.Debutul absolut: “Poezia lui Mihail Celarianu”, iulie 1967, în suplimentul
               “Pentru literatură” al ziarului judeţean din Baia-Mare, coordonatori istoricul literar
     Nae Antonescu împreună cu scriitorul şi traducătorul de mare rafinament G.
                             Georgescu, care ţinea în cadrul facultăţii de filologie din localitate un “elitist”
                             cenaclu literar cu acelaşi nume (“Pentru literatură”).
16. Debutul editorial: “Figuri ale romanului”, 1997, Editura Domino.   
17 Opera tipărită: “Figuri ale romanului”,eseuri şi cronici literare, Editura
               Domino, Târgovişte, 1997, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Alexandru
               George; “Figuri ale imaginarului poetic”, eseuri şi cronici literare, Editura
               Domino, Târgovişte, 1998, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Marin
               Sorescu şi o postfaţă  de Gabi Dumitru;“Dinastia de cărturari a Ciorăneştilor”,
   fişe monografice şi bibliografie; împreună cu Mihai Gabriel Popescu, Editura
   Bibliotheca, Târgovişte, 2000, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Ionel
   Necula; “Lola Lolita Bonita”, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
   2000, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Barbu Cioculescu;
   “Proximitatea lui Eminescu”, eseu, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2000;
   “I.C.Vissarion. Între uitare şi dăinuire”, împreună cu Victor Petrescu, studiu
   introductiv, tabel cronologic şi articole de Ştefan Ion Ghilimescu”, Editura
   Bibliotheca, Târgovişte, 2001; “Grădina lui Athis”, poezie, Editura Paralele 45, 
   Piteşti, 2002, cu aprecieri critice pe coperta a IV-a de Barbu Cioculescu şi
   Nicolae Florescu”; “Convorbiri deschise” cu subtitlul : “De la Alexandru
   Ciorănescu de Marian Zidaru” interviuri, Editura Lucman, Bucureşti 2003 ;
« Tranziţia politică. Polirica tranziţiei « ,Editura « Cetatea de  Scaun ,
    Târgovişte,2005, Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Argeş ; « Conexiuni şi 
     Interferenţe culturale târgoviştene »,  Editura « Cetatea de Scaun »,2005,
     cu o  aprecire critică pe coperta a IV-a de Teodor Vârgolici, ediţia a II-a, 2006 ;
     « Din condici şi carnete...,  Editura « Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007,
      critică şi istorie literară.
18.Ediţii critice: “Marin Bucur, I.L. Caragiale. Lumea operei”, volumul III, ediţie
               îngrijită, notă asupra ediţiei şi date bio-bibliografice de Ştefan Ion Ghilimescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001;
19.Referinţe critice colective:                               
în reviste: Ionel Necula, Contemporanul – Ideea Europeană, nr. 52/1997; nr.45/2000;  Nicolae Oprea, Calende, nr. 9-12/1997; Florin Lazăr, Steaua, nr. 9-10/1997; Alexandru George, Luceafărul, nr. 37/1997; Doru Mareş, Cotidianul, 30 aprilie 1997; Simion Bărbulescu, Luceafărul nr. 36/1999, nr.33/2000; Simion Bărbulescu, Convorbiri literare, nr. 2/2001; Teodor Vârgolici, Adevărul literar şi artistic, nr. 542 şi 547/2000, nr. 596/2001; Tudor Cristea, Contrapunct, nr.12/2000; Geo Vasile,Contemporanul – Ideea Europeană, nr. 536/2001;  Al.Th.Ionescu, Calende, nr.1/2002; A. Maistru, Steaua nr.3/2003.,
Al. Săndulescu, România Literară,nr.50,2003, Obsevator Cultural, nr.192,2003,
Ziarul de Duminică, nr.4/135,2003,  Dorin Mureşan, Mişcarea Literară, nr.1/5,2004,
Christian Crăciun, Litere, Arte, Idei ,nr 6/309,2004,Ionel Necula, Contemporanul –
Ideea Europeană,nr. 6(627),2004, Stefan Badea, România Literară,nr .38/2003,
Mircea Popa, Caligraf, nr.36,2004 , Nicolae Oprea, Ziua Literară, nr. 119/2004... 
b)în volume: Victor Petrescu, Serghie Paraschiva, “Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa. 1508-1988”, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 1999; Mihai Gabriel Popescu, “Memoria dascălilor noştri”, vol.III, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 1999; Simion Bărbulescu, “Din perspectiva altfelităţii”, Editura Scrisul Prahovean, Ploieşti, 1999; Alexandru George, “Confesiuni împotrivă”, Editura Albatros, Bucureşti, 2000; Costache Olăreanu, “Cum poţi să fii perssan”, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2001; Ion Bogdan Lefter, “Scriitori români din anii ‘80-90”, vol. II, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001; Irina Petraş, “Panorama criticii lietrare româneşti”, Editura Casei Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2001; Alexandru George, “In treacăt văzând, reflectând”, Editura Pandora M., Târgovişte 2001 ;Academia Română,Dicţionarul General al Literaturii Române, Editura Univers Enciclopedic, 2005 ; Aurel Sasu, « Dicţionar Biografic al Scriitorilor Români », Editura « Paralela 45 »,Piteşti, 2006.
          

20. Apartenenţa la organizaţii ale societăţii civile
            (membru al Comunităţii Italienilor din România); membru SZR din 1992; membru fondator al Fundaţiei pentru literatură “Petru Cercel”, din 1998 ; membru al Serviciului de Ajutor Maltez în România, din 2002.

           e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza


21. In oglinzi inegale :

                     “ Una dintre marile greşeli ale lectorului care parăseşte pe parcursul paginilor poezia  lui Stefan Ion Ghilimescu provine din faptul ca, ştiindu-l critic literar , are obsesia de a crede că a fi critic este altceva decât a fi poet sau a fi prozator, asemuind exegetul cu omul de ştiinţă, un precept pe care istoria culturii l-a examinat şi clarificat de mult.
                     Poet livresc, Stefan Ion Ghilimescu a fost taxat pe nedrept post-modernist( însă eu cred că nu exisată poet nelivresc iar post-modernismul nu l-a definit nimeni!). Mai curând, Stefan Ion Ghilimescu este un post-simbolist de cea mai pură expresie, ce merge spre descoperirea unor lucruri fundamentale în poezie. Sunt miraje şi mari trăiri în poezia sa(un exotism expurgat de tot ceea ce este element carnal ), o proiecţie care ne induce un poet foarte macedonskian şi foarte barbian. Există asemănări între temperamentul poetic al lui Stefan Ion Ghilimescu(...) şi revolta sau disperarea lui Constant Tonegaru ; aceeaşi dorinţă de evadare din cotidianul mundan şi terestru. Poezia sa construieşte un tărâm floral paradisiac care te apropie de puritatea culorilor şi a perisabilului ce impune senzaţia nimicitoare a morţii pe care o strecoară cu mare abilitate ca pe o concluzie. Fiindcă Stefan Ion Ghilimescu( şi aici poate să fie el critic) îi aduce mirării meditaţia fundamentală a raportuirilor cu ultimul. »
                                                                         Niocolae Florescu
               

                « Iată un poet care are o nostalgie organică a unor alte ape şi alte ţinuturi, care respiră oceanic, care simte lipsa tropicelor şi a acelei fantastice fecundităţi a unor pământuri în care nu poţi înfige un baston, că înfloreşte...
                Poezia sa cuprinde nişte miraje la care tot talentul autorului este de a ni le putea reflecta în noi cu frescheţea cu care au fost trăite şi... scrise. Această sinceritate în miraj, această generoasă capacitate în comunicare( într-un moment in care foarte eronat , dupa parerea mea, se consideră dar al comunicării prozaismul cel mai rudimentar) îl diferenţiază pe Stefan Ion Ghilimescu »

                                                                                Barbu Cioculescu




            « Cu fiecare carte nou aparută , Stefan Ion Ghilimescu îşi completează profilul cu o altă dimensiune , bine conturată. Afirmat mai întâi ca un comentator sagace , de fină percepţie estetică, intuind exact Figuri ale romanului, cum şi-a intitulat volumul în 1997, s-a revelat apoi ca deţinător al unor subtile modalităţi analitice pentru a defini Figuri ale imaginarului poetic (1999).
          Peste puţin timp ne-a făcut o plăcută surpriză oferindu-ne volumul Lola Lolita Bonita (2000),
          concomitent explorând şi zona istoriei literare , prin volumul Dinastia de cărturari a Ciorăneştilor(2000),volum scris în colaborare cu Mihai Gabriel Popescu. Ca istoric literar , Stefan Ion Ghilimescu şi-a concentrat atenţia asupra studiilor, articolelor şi ediţiilor consacrate lui Eminescu,comentariile sale reunindu-le în volumul Proximitatea lui Eminescu (20010 » .

                                                                         
                                                                                    Teodor Vârgolici